Monday, September 28, 2009

"Ipostaze ale modernismului" - Expoziţie la MNAR


Ipostaze ale modernismului.
Pictura în Bulgaria, Grecia, România, 1910-1940

Durata: 2 octombrie – 29 noiembrie 2009

Locul: Muzeul Naţional de Artă al României, parterul Galeriei Naţionale

Muzeul Naţional de Artă al României în colaborare cu Fundaţia B&M Theocharakis din Atena şi Galeria Naţională de Artă din Sofia organizează expoziţia Ipostaze ale modernismului. Pictura în Bulgaria, Grecia, România, 1910-1940.

Această expoziţie este parte integrantă a proiectului Balkan Modernisms, iniţiat de Fundaţia Theocharakis din Grecia şi finanţat prin programulCultura 2007-2013 al Uniunii Europene. Proiectul îşi propune să aducă în atenţia publicului modalităţile în care modernismul a fost asimilat şi interpretat în regiunea balcanică. După popasul de la Bucureşti, expoziţia va fi itinerată la Galeria Naţională de Artă din Sofia şi la Fundaţia Theocharakis din Atena, până în luna mai 2010.

Expoziţia cuprinde 120 de lucrări de pictură şi grafică - câte 40 din partea fiecărei ţări participante – şi este structurată în trei mari secţiuni: O nouă viziune modernă (spaţiu, peisaj, natură moartă), Istoria în viziune modernă (identitate naţională, inspiraţie divină, ecouri ale Greciei clasice) şi Prezenţa umană în arta modernă (portrete, corpul omenesc). Printre cei 18 artişti selecţionaţi să reprezinte România se numără atât personalităţi consacrate ale avangardei (Marcel Iancu, Victor Brauner, Max H. Maxy, Hans Mattis - Teutsch, Jules Perahim, Corneliu Michăilescu), dar şi creatori asociaţi de obicei unor tendinţe artistice mai puţin vehemente (Petre Iorgulescu-Yor, Margareta Sterian, Sabin Popp, Merica Râmniceanu).

Christos Carras, coordonatorul proiectului, afirmă că „proiectul propune o perspectivă mai echilibrată asupra istoriei artei din această parte a lumii, în perioada dată, prin relevarea caracteristicilor regionale şi naţionale, precum şi a experienţelor multiple pe care Bulgaria, Grecia şi România le-au parcurs în procesul de transformare profundă a concepţiilor estetice locale, determinată de integrarea ideilor, formelor şi tehnicilor elaborate în marile metropoleiscosmopolite ale Europei occidentale. Sperăm ca rezultatul să fie o mai bună cunoaştere a diversităţii şi profunzimii activităţii culturale într-o zonă percepută ca „periferie”, prin înţelegerea semnificaţiei pe care arta modernă o are în definirea identităţii culturale europene”.

“Proiectul privind modernismul în Balcani sintetizează scopurile Programului Cultural, şi anume încurajarea operatorilor culturali din Europa pentru a-şi împărtăşi viziunea şi a coopera, precum şi facilitarea circulaţiei şi cunoaşterii reciproce a creatorilor şi creaţiilor artistice în Europa”, a declarat Ján Figel, comisar european pentru educaţie, învăţământ, cultură şi tineret.

În completarea expoziţiei, pentru a oferi o imagine cât mai completă a modernismului, pe data de 9 octombrie la sala Auditorium a MNAR va avea loc un recital susţinut de violonistul Alexandru Tomescu şi de pianistul Horia Mihail ce va cuprinde piese compuse în perioada 1910 – 1940, iar pe data de 12 noiembrie în sălile expoziţiei publicul va putea asista la conferinţa susţinută de arh. Nicolae Lascu pe tema arhitecturii moderniste în România.

Expoziţia de la Muzeul Naţional de Artă al României beneficiază de o scenografie specială, realizată în colaborare cu echipa de arhitecţi de la Abrupt Arhitectura, ce include o sală de lectură adiacentă, amenajată în stilul localului Cabaret Voltaire din Zürich – centrul mişcării Dada. Expoziţia este însoţită de un catalog în limba română şi de unul în limba engleză. Curatorii expoziţiei sunt: Irina Genova (Bulgaria), Takis Mavrotas (Grecia) şi Mariana Vida (România).

* * *

Expoziţie organizată cu sprijinul Programului Cultura 2007-2013 al Uniunii Europene

Parteneri media: Sapte Seri, Radio RFI, Bucharest Herald, Radio România Cultural, Radio România Actualităţi, TVR Cultural, Zoom TV

Wednesday, September 16, 2009

Εξετάσεις για την πιστοποίηση της ελληνομάθειας

Ενημέρωση σχετικά με τις εξετάσεις για την πιστοποίηση της ελληνομάθειας για ειδικούς σκοπούς

Σας ενημερώνουμε ότι οι ημερομηνίες διεξαγωγής των εξετάσεων πιστοποίησης επάρκειας της ελληνομάθειας για ειδικούς σκοπούς για το ακαδημαϊκό έτος 2009-2010 έχουν ως εξής:

Ημερομηνίες

Παρασκευή 6 Νοεμβρίου 2009

Εγγραφές

Από 14 Σεπτεμβρίου ως 16 Οκτωβρίου 2009

Ημερομηνίες

Παρασκευή 15 Ιανουαρίου 2010

Εγγραφές

Από 2 Νοεμβρίου ως 18 Δεκεμβρίου 2009

Ημερομηνίες

Τρίτη 11 Μαΐου 2010

Εγγραφές

Από 1 Φεβρουαρίου ως 22 Μαρτίου 2010

Οι εξετάσεις απευθύνονται σε επαγγελματίες/επιχειρηματίες πολίτες της Ευρωπαϊκής Ένωσης που επιθυμούν να εργαστούν στην Ελλάδα και είναι απαραίτητο να αποδείξουν τη σχετική επάρκεια ελληνομάθειάς τους. Οι εξετάσεις διενεργούνται τρεις φορές το χρόνο.

Για περισσότερες πληροφορίες σχετικά με τη διοργάνωση και τον χαρακτήρα των εξετάσεων, σας παρακαλούμε να συμβουλευθείτε τη σχετική ιστοσελίδα στον σύνδεσμο:

http://www.greek-language.gr/greekLang/certification/10.html


Tuesday, September 8, 2009

Noi aparitii editoriale

Yannis Ritsos, Antologie poetică
Editura Omonia, Bucureşti, 2009
Traducere de Tudor Dinu

Lansarea cărţii va avea loc în data de 10 noiembrie, la Muzeul "George Enescu".
Mai multe informaţii, în curând.

Monday, September 7, 2009

ΜΑΘΗΜΑΤΑ ΕΛΛΗΝΙΚΗΣ ΓΛΩΣΣΑΣ


ΜιλAμε ΕλληνικA!

Στην Εστία του ΕΙΠ στο Βουκουρέστι έχουν αρχίσει από τον Ιανουάριο τα μαθήματα ελληνικής γλώσσας για αρχάριους και προχωρημένους. Ο τρίτος κύκλος μαθημάτων θα αρχίσει στις 12 Οκτώβρη. Οι προεγγραφές μπορεί να γίνουν κατά την περίοδο 21-23 Σεπτέμβρη, είτε τηλεφωνικά είτε στην ηλεκτρονική διεύθυνση της Εστίας.

Κατόπιν επιθυμίας διοργανώνουμε επίσης ειδικά τμήματα για επιχειρήσεις ή μικρές ομάδες.


Περίοδος

Διάρκεια

Τύπος μαθήματος

Αρ. μαθητών ανά τάξη

Δίδακτρα

12 Οκτώβρη-

12 Ιανουαρίου

3 μήνες

48 ώρες

Κανονικά μαθήματα

15

40 ευρώ

12 Ιανουαρίου-

12 Μαρτίου

3 μήνες

48 ώρες

Κανονικά

μαθήματα

15

40 ευρώ

12 Μαρτίου-

12 Ιουνίου

3 μήνες

48 ώρες

Κανονικά

μαθήματα

15

40 ευρώ

CURSURI DE LIMBĂ GREACĂ


Să vorbim greceşte!

Din ianuarie, la sediul Fundaţiei Culturale Greceşti din Bucureşti au început cursurile de limbă greacă pentru începători şi avansaţi. Cel de-al treilea ciclu de cursuri va începe după data de 12 octombrie. În perioada 21-23 septembrie, înscrierile se pot face fie telefonic (004-021-310 4990, 004-021-310 4888), fie scriindu-ne la adresa de e-mail a Fundaţiei.

Organizăm la cerere cursuri pentru firme şi grupuri mici.

Perioada

Durata

Tipul cursului

Nr. de cursanţi/ grupă

Taxe

12 octombrie-

12 ianuarie

3 luni

48 ore

Cursuri extensive

15

40 euro

12 ianuarie-

12 martie

3 luni

48 ore

Cursuri extensive

15

40 euro

12 martie-

12 iunie

3 luni

48 ore

Cursuri extensive

15

40 euro

Monday, August 3, 2009

Cărturari greci în Ţările Române

Elena Lazăr

Cărturari greci în Ţările Române (secolele XIV-XIX). Dicţionar biografic

Editura Omonia, Bucureşti, 2009, 264 p. (cuprinde 9 hărţi, 16 pagini cu ilustraţii color)

În mulţimea grecilor – de toate categoriile şi profesiile – care s-au perindat vreme de o jumătate de mileniu pe meleagurile româneşti, cărturarii au lăsat poate pecetea cea mai palpabilă. Lor le este consacrată sinteza enciclopedică apărută recent la Editura Omonia din Bucureşti, avînd ca obiectiv reconstituirea destinului pe sol românesc a aproape 130 de personalităţi dintre cele mai proeminente. Profesori la Academiile Domneşti din capitalele Ţării Româneşti şi Moldovei, precum Lambros Fotiadis, Neofytos Doukas sau Iosipos Moisiodax, scriitori – unii dintre ei, nume de primă mărime în istoria literaturii neoelene (Athanasios Hristopoulos) –, dregători la curţile domneşti, care au consemnat în cronici evenimente contemporane lor (Chesarios Dapontes), jurişti (Mihail Fotinopoulos), medici (Iakovos Pylarinos), intelectuali de seamă, care au înrîurit epoca (Dimitrios Katartzis), domni (Nicolae Mavrocordat sau Nicolae Caragea), evergeţi (Evanghelis Zappas sau Panaghis Harokopos), oameni politici (Apostolos Arsakis), oameni de teatru (Mihail Hristaris sau domniţa Rallu Caragea) sau feţe bisericeşti (Neofit Cretanul, Dosithei Filitti sau Ignatios din Lesbos ) – toţi aceşti oameni însemnaţi au contribuit la întreţinerea fertilului dialog dintre cele două culturi.

Examinarea atentă a surselor româneşti şi a celor greceşti, de la cele contemporane cărturarilor pînă la lucrări de ultimă oră, a permis creionarea unui portret care încearcă să respecte cu stricteţe rigorile dicţionarului enciclopedic. În paralel cu prezentarea succintă a biografiei, cu accent pe activitatea în spaţiu românesc, articolele oferă o descriere cît mai cuprinzătoare a operei (cu titluri figurînd în original şi în limba română, cu datele primei apariţii, dar şi ale celor mai recente reeditări). Nu lipsesc, de asemenea, acele elemente care înlesnesc fixarea locului ocupat de operă şi de creatorul ei în contextul cultural al epocii, precum şi a ecoului în ţara de adopţie.

Schiţa cronologică, în care sînt punctate reperele principale ale istoriei intelectualităţii greceşti pe sol românesc, din secolul al XIV-lea pînă în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, cu accent pe momentul de vîrf înregistrat în secolul al XVIII-lea, materialul cartografic (9 hărţi) şi iconografic (portrete, monumente, facsimile, ediţii), ca şi bibliografia, alături de dicţionarul propriu-zis, sînt tot atîtea argumente care pledează pentru utilitatea acestui instrument de lucru.

Editura Omonia şi-a început activitatea editorială în 1991, la Bucureşti, şi are drept scop exclusiv promovarea literaturii şi a culturii Greciei moderne în România. O treime din cele 80 de titluri publicate pînă în prezent sînt consacrate istoriei elenismului din România şi a relaţiilor româno-greceşti. Patru dintre titlurile publicate de Editura Omonia au primit în Grecia, în 1994, 2000, 2004 şi 2008, Premiul pentru cea mai bună traducere a unei opere greceşti într-o limbă străină acordat de Societatea Elenă a Traducătorilor de Literatură cu sediul în Atena. Alte patru premii în România (printre care şi unul al Academiei Române) au încununat lucrări semnate de specialişti români consacraţi, publicate la această editură.

Elena Lazăr, traducătoare din literatura neoelenă (a tălmăcit singură 35 de titluri şi alte 6, în colaborare), este autoarea a cinci lucrări originale consacrate literaturii neoelene şi prezenţei acesteia în România. A fost bursieră a Fundaţiei „Alexandros S. Onasis“, cu sprijinul căreia au apărut mai multe cărţi, printre care şi Cărturari greci...

Monday, July 13, 2009

Noutăţi editoriale



Opera Română, deceniul şase - 1971-1981 (vol. I şi II)

Autor: Anca Florea

O continuare a celor cinci volume din seria primei istorii a teatrului liric bucureştean instituţionalizat, volumul VI (deceniul 1971-1981) urmăreşte să realizeze, cât mai obiectiv posibil, în cele peste 1.000 de pagini ale sale, o „radiografie” a existenţei teatrului şi artiştilor săi, într-un context marcat de frământări adesea ascunse, dar şi de momente intrate în istoria artei noastre interpretative.

Dorind să ofere o imagine generală a atmosferei acelor ani, să contureze portrete artistice şi umane cât mai veridice, autoarea păstrează linia obiectivă a relatării, punând în prim-plan documente ce reprezintă astfel şi un bogat material „de lucru” pentru specialişti. Este o carte ce se adresează atât celor ce au trăit acele momente, cât şi celor din generaţia tânără, care vor descoperi astfel adevărata anvergură a Operei Române.

Anca Florea întreprinde în această lucrare, la fel ca în toată seria de volume publicate până în prezent, o migăloasă muncă de istoriografie, selectând cu discernământ şi obiectivitate cronici diverse sau aprecieri critice din epocă, pe care le consemnează apoi cu echidistanţa necesară unei prezentări complete şi complexe. Deşi este rodul unei imense munci de cercetare şi analiză, volumul VI se doreşte a fi, în primul rând, o poveste fascinantă a Operei Române, pe care orice cititor o poate descoperi cu uimire şi încântare, ajungând apoi la concluzii personale.

Sute de fotografii – portrete şi scene din spectacole – completează imaginea generală, oferind celor de astăzi posibilitatea de a admira montări, costume şi „măşti” adesea impresionante, dar şi chipuri până acum poate neştiute ale celor care, în cabine sau în culise, au contribuit substanţial la realizarea unui nivel artistic de prestigiu.

Această „saga” a Operei Române va continua, pe aceleaşi coordonate, în volume ce vor prezenta următoarele decenii din istoria teatrului, cu intenţia de a ajunge „la zi”.