Wednesday, December 21, 2022

Atelier de traduceri

 Puteți citi textele traduse în cadrul Atelierului de tarduceri dând click pe imagine:


Alki Zei, lunga călătorie a lui Petros / Ο μεγάλος περίπατος του Πέτρου, Editura Metaixmio (traducător: Teodora Catană)

Avgoustos Korto, Cartea Katerinei / Το βιβλίο της Κατερίνας, Editura Patakis (traducător: Iuliana Hristea) 

Isidoros Zourgos, Câteva și una de nopți / Λίγες και μία νύχτες, Editura Patakis (traducător:  Ana Lucescu) 

Dimitris Sotakis, Canibalul care a mâncat un român / Ο κανίβαλος που έφαγε έναν Ρουμάνο, Δημήτρης Σωτάκης, Editura Kedros (traducător: Miruna Popescu)


***


Proiect coordonat de traducătorii Evanthia Papaefthymiou și Claudiu Sfirschi-Lăudat și realizat de B-Critic în parteneriat cu Fundația Culturală Greacă.


Saturday, November 19, 2022

Lansare de carte — „Curtea miracolelor. Teatru” de I. Kambanellis

Volumul a fost prezentat în cadrul Festivalului Național de Teatru, în data de 12 noiembrie, ora 12:30, la Librăria Cărturești Verona (Strada Pictor Arthur Verona 13-15). 

Au vorbit Elena Lazăr, traducător și directorul Editurii Omonia, Oana Cristea Grigorescu, curator FNT, Claudiu Sfirschi-Lăudat, directorul Fundației Culturale Grecești, și traducătoarele volumului, Andreea AnghelSimona Teodoroiu și Liana Voinescu.


foto © Andrei Gîndac








Friday, November 18, 2022

Bucureştiul grecesc

 

GEORGETA FILITTI

Bucureştiul grecesc /Το ελληνικό Βουκουρέστι


Ediţie bilingvă, română-greacă, album cu cca 370 de ilustraţii color, 208 pagini  
Cuvânt-înainte: acad. Răzvan Theodorescu
Cuvânt de salut: Sofia Grammata, ambasadorul Republicii Elene în România
Traducere în limba greacă: Tudor Dinu 
Bucureşti, Editura Omonia, 2022


Cea mai recentă apariție la Editura Omonia o reprezintă albumul bilingv Bucureștiul grecesc. Cum primele două edιții (2013 și 2014) s-au epuizat demult, autoarea și editura au pregătit, la inițiativa Ambasadei Republicii Elene, o nouă ediție, în care sunt ilustrate, printre altele, evenimente recente ale vieții culturale din capitala României destinate deopotrivă grecilor și românilor. Adevărată emblemă a editurii, lucrarea are o semnificaţie aparte, întrunind exigenţele mai multor tipuri de ediţii: are înfăţişarea şi eleganţa unui album, dar este mai mult decât atât – este o  istorie a prezenţei greceşti în Bucureşti timp de mai multe secole, reconstituită,  în pagini admirabile prin concizie şi forţă de sugestie, de doamna academician Georgeta Filitti. Prin multitudinea domeniilor abordate şi comentate iconografic, ca şi prin bogăţia informaţiilor, are trăsăturile unui text enciclopedic. 

Cele şapte capitole ale sintezei istorice aparţinând doamnei Georgeta Filitti şi transpuse în greacă de prof.univ.dr. habilit. dr. h. c. Tudor Dinu, un traducător al cărui condei este deopotrivă de iscusit, fie că e vorba de texte ştiinţifice de mare dificultate sau de pagini de literatură, sunt  „comentate” de un bogat material ilustrativ (circa 370 de ilustraţii, selectate din cele mai diverse domenii – clădiri, biserici, manuscrise, ediţii în greacă şi română, facsimile, hrisoave, ziare, instantanee din viaţa comunităţii greceşti bucureştene de ieri şi de azi, lansări de carte și alte evenimente memorabile). Ilustraţiile sunt „comentate”, la rândul lor, de legende consistente, care completează informaţia cuprinsă în textul propriu-zis.  

Bucureştiul grecesc, ai cărui protagonişti sunt greci, greci românizaţi şi români, se adresează deopotrivă grecilor şi românilor, de aici și opțiunea pentru realizarea ediţiei bilingve. 

Alături de cuvântul-înainte semnat, ca și în primele două ediții, de acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române şi preşedintele Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual al acesteia şi totodată secretar general al Asociaţiei Internaţionale de Studii Sud-Est Europene, noua ediție cuprinde și un cuvânt de salut din partea ambasadorului Republicii Elene în România, ES Sofia Grammata.

 „Ca Ambasador al Greciei în România, dar și ca admiratoare a frumosului, istoricului și ospitalierului București, am savurat și eu această lucrare”, consemnează ES Sofia Grammata.

Christodoulos Seferis, președintele Camerei de Comerț Bilaterale Eleno-Române, își exprimă, la rându-i, în cuvântul-înainte din partea sponsorului, admirația pentru „emblematicele monumente” care „reliefează vădit demersurile grecilor în toate domeniile vieții sociale”. 

Ulltimul capitol oglindește activitatea la zi a instituțiilor românești, grecești sau eleno-române care prin contribuția lor marchează viața comunității grecești din București, dar și a bucureștenilor: Ambasada Greciei, Uniunea Elenă din România, Fundația Culturală Greacă, Universitatea din București prin Secția de Neagreacă a Departamentului de Limbi și Literaturi Romanice, Filologie Clasică și Noegreacă a Facultății de Limbi și Literaturi Străine, Fundația Grigoriade, Școala Greacă „Athena”, Asociația Culturală NOSTOS, Camera de Comerț Bilaterală Eleno-Română.

Lucrarea acad. Georgeta Filitti rămâne o adevărată carte de vizită oferită de gazde oaspeților, ca să se recunoască, să se simtă „acasă”, în orașul în a cărui istorie români și greci împreună au scris pagini memorabile. 

Primele două ediții ale albumului au apărut, în 2013 și 2014, cu sprijinul generos al Fundației Centrul de Cultură Greacă ARKADIA (fondată la București în 2011), care a organizat și  două evenimente de lansare a cărții.  

Apariția ediției a treia a fost posibilă datorită sprijinului la fel de generos al Camerei de Comerț Bilaterale Eleno-Române, care s-a aflat în ultimii ani alături de Editură și în realizarea altor proiecte. 

Georgeta Filitti este doctor in istorie, specialist în istoria modernă şi contemporană a României, autor şi editor a numeroase cărţi si articole despre istoria oraşului Bucureşti şi despre diverse personalităţi din istoria românilor. Şi-a dedicat zeci de ani editării unor lucrări fundamentale ale istoriografiei româneşti, cum sunt  Operele lui Mihail Kogălniceanu (9 vol.) – Premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei Române (1983) sau ediţiile din opera lui Nicolae Iorga (14 vol.), Victor Slăvescu, I. C. Filiti ș.a. Sute de articole în reviste de specialitate din ţară şi străinătate, în volume omagiale, enciclopedii, culegeri tematice. Conferințe și emisiuni  la radio și televiziune. Numeroase traduceri. Pasiunea sa pentru lumea neoelenã şi interesul pentru relaţiile dintre aceasta şi lumea româneascã s-au materializat în mai multe lucrãri : Cãlãtori români în Grecia. Antologie (2004); Românii despre Rigas. Repere istoriografice (2007), Mereu împreunã. România–Grecia, 130 de ani de relaţii diplomatice (2010) ş.a. Decorată în 2012 de Majestatea Sa Regele Mihai cu „Crucea Casei Regale a României”;  în 2019 președintele României Klaus Werner Johannis i-a conferit Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler. Membru de onoare al Academiei Române (2022).

Înfiinţată la Bucureşti în 1991, Editura Omonia a rămas până astăzi singura casă editorială din România care şi-a fixat programatic promovarea literaturii şi civilizaţiei Greciei moderne şi a Ciprului. Bilanţul celor 31 de ani de activitate îl constituie cele peste 250 de titluri publicate. Traducerilor apărute la Omonia, care reprezintă circa două treimi din totalul tălmăcirilor din neogreacă realizate după 1989 în România, li se adaugă lucrări semnate de prestigioşi specialiști români şi străini consacrate istoriei elenismului pe sol românesc. Inaugurată în 1999, colecţia „Biblioteca de Literatură Neoelenă” găzduieşte creaţii de vârf ale elenismului din Grecia, Cipru şi diaspora în domeniile literaturii, istoriei, filosofiei. 26 de ediţii bilingve oferă cititorilor români pagini memorabile din lirica neoelenă, de la Kostas Karyotakis sau Konstantinos P. Kavafis la reprezentanți ai suprarealismului elen (Andreas Embirikos sau Nikos Engonopolous) sau la poeți ai zilelor noastre (Antonis Fostieris, Spyros Kokkinakis, Stelios Mafredas ș.a.). Cărți ale Omoniei au fost premiate de-a lungul anilor în România și în Grecia.

Thursday, October 27, 2022

Iakovos Kambanellis — „Curtea miracolelor. Teatru”

Iakovos Kambanellis, Curtea miracolelor. Teatru

Cuvânt-înainte de Nikos I. Koukis
Traduceri de Andreea Anghel, Simona Teodoroiu și Liana Voinescu
Editura Omonia & Fundația Culturală Greacă
București, 2022
ISBN: 978-606-8916-30-9


Volumul va fi prezentat în cadrul Festivalului Național de Teatru,
în data de 12 noiembrie, ora 12:30, la Librăria Cărturești Carusel.

 


La o sută de ani de la nașterea dramaturgului Iakovos Kambanellis, Ministerul Culturii și Sporturilor din Grecia a declarat 2022 „Anul literar Kambanellis”, un bun prilej pentru Fundația Culturală Greacă și Editura Omonia de a-l sărbători și în România prin publicarea a trei texte dramatice reprezentative – Curtea miracolelor, A șaptea zi a creațieiși Cele patru picioare ale mesei –, în traducerea a trei tinere traducătoare: Andreea Anghel, Simona Teodoroiu și Liana Voinescu.


Sperăm ca această ediție să trezească interesul publicului larg și pe acela al teatrelor din țara noastră pentru opera aparte a acestui dramaturg care a lăsat o moștenire valoroasă teatrului contemporan grecesc, definindu-l și, totodată, deschizându-i orizonturile. Gestul nostru își găsește, astfel, locul firesc în seria de acțiuni menite să promoveze cultura și civilizația greacă în România și sperăm să aibă roadele cuvenite.


Cuvântul-înainte este semnat de Nikos I. Koukis, președintele Fundației Culturale Grecești de la Atena: 


„Publicarea în limba română a celor trei texte dramatice de Iakovos Kambanellis este, fără îndoială, o inițiativă extraordinară, care extinde influența operei unui important autor dramatic grec, considerat a fi «părintele»  dramaturgiei grecești postbelice. Purtând întipărită în suflet detenția în purgatoriul nazist de la Mauthausen, din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Iakovos Kambanellis se va apropia de om și de trebuințele acestuia cu sensibilitate și se va lupta pentru o societate mai bună. Piesele lui de teatru, așa cum mărturisește chiar autorul, nu sunt niște produse pur spirituale, ci se inspiră din viața însăși, din societatea și nevoile acesteia, străduindu-se, totodată – cu succes –, să-și depășească contextul istoric și să surprindă aventura în timp a omului. Iakovos Kambanellis este un fenomen. Fără o formație în domeniu, se dovedește a fi un talent în scrierea dramatică. Și își pune amprenta asupra teatrului și lumii culturale a țării noastre, înglobând în opera lui aventura grecilor, parcursul politic, social și cultural al înaintașilor lui. Tocmai de aceea scrierile lui vorbesc direct inimii și minții noastre.”


„Originar din insula Naxos, în Ciclade, Iakovos Kambanellis (1921-2011) s-a afirmat ca dramaturg prin excelență, cultivând însă cu succes și alte genuri. Din vara anului 1943 până în 1945 a fost închis în lagărul de la Mauthausen, în Austria, experiență dramatică imortalizată în cronica omonimă publicată în 1961. Membru al Academiei din Atena (1999). Cele peste șase decenii de carieră teatrală (piesa de debut a fost scrisă în 1950) au pecetluit evoluția teatrului neoelen a ultimei jumătăți de veac. Succesul adus de Curtea miracolelor (1957) a fost consolidat cu piese mai ample sau într-un act în care a lărgit necontenit sfera tematică și a înnoit mijloacele de expresie. Piesele sale, comedii care ating adesea coarda dramaticului și tragicului, fac parte din repertoriul «clasic» al teatrelor grecești, fiind prezente și pe numeroase scene din alte țări. Personalitate complexă, s-a afirmat în paralel ca prozator, eseist și publicist. Notabilă rămâne și contribuția sa în cinematografie, atât ca scenarist, cât și ca regizor. (Elena Lazăr, traducătoare, editoare și directoare a Editurii Omonia)


Kambanellis este primul care „a reușit să localizeze tipul grecului reprezentativ pentru perioada postbelică, creionând cu eficiență dramatică un om visător și mic escroc, ins iubăreț și trădat, prins în capcană și generos totodată, împărțit între rațiune și sentiment, între iubire și ban, între adevăr și amăgire” (Kostas Gheorgousopoulos).

Monday, October 17, 2022

Anul literar Kambanellis

Cu prilejul „Anului literar Kambanellis”, Fundația Culturală greacă a pregătit două evenimente: unul editorial, în colaborare cu Editura Omonia, prin publicarea unui volum ce cuprinde trei texte dramatice ale scriitorului, și altul teatral, în colaborare cu Teatrul Național Radiofonic, prin montarea piesei Curtea minunilor.

Spectacolul radiofonic va avea premiera în data de 11 noiembrie, ora 23:00, pe postul Radio România Cultural, iar volumul va fi lansat în data de 12 noiembrie, ora 12:30, la Librăria Cărturești Carusel.




Iakovos Kambanellis, Curtea miracolelor. Teatru

traduceri de Andreea Anghel, Simona Teodoroiu și Liana Voinescu
Editura Omonia & Fundația Culturală Greacă, București, 2022
ISBN: 978-606-8916-30-9




Atelier de traduceri din literatura contemporană greacă

 




 

Fundația Culturală Greacă din București, în colaborare cu platforma culturală B-Critic (https://www.b-critic.ro), desfășoară în această perioadă un atelier de traduceri dedicat literaturii grecești contemporane

 

B-Critic a găzduit constant materiale și informații dedicate traducerii, scopul fiind acela de a sublinia rolul deosebit pe care traducerile îl au pentru creșterea conexiunilor dintre cultura românească și cultura altor spații europene. În acest context se încadrează și noul proiect de traduceri din literatura greacă contemporană, coordonat de traducătorii Evanthia Papaefthymiou și de Claudiu Sfirschi-Lăudat.

 

Echipa de tineri traducători ghidați de cei doi va pregăti un dosar de prezentare pentru fiecare dintre scriitorii traduși. B-Critic va publica online, la sfârșitul lunii octombrie, un fragment în traducere dintr-o operă a scriitorilor selectați, împreună cu o notă bio-bibliografică.

 

Alki Zei, lunga călătorie a lui Petros / Ο μεγάλος περίπατος του Πέτρου, Editura Metaixmio (traducător: Teodora Catană)

Avgoustos Korto, Cartea Katerinei / Το βιβλίο της Κατερίνας, Editura Patakis (traducător: Iuliana Hristea) 

Isidoros Zourgos, Câteva și una de nopți / Λίγες και μία νύχτες, Editura Patakis (traducător:  Ana Lucescu) 

Dimitris Sotakis, Canibalul care a mâncat un român / Ο κανίβαλος που έφαγε έναν Ρουμάνο, Δημήτρης Σωτάκης, Editura Kedros (traducător: Miruna Popescu)

 

Prin acest program, B-Critic își propune să deschidă interesul agenților culturali autohtoni pentru culturile învecinate, să încurajeze formarea de noi traducători din limba neogreacă, dat fiind numărul redus al acestora, să le semnaleze editorilor români scriitori contemporani greci în vederea publicării și, mai ales, să stârnească apetitul cititorilor pentru lectura unor scriitori valoroși din spații culturale vecine.  


Monday, June 27, 2022

🎥 FCG, la cineFEMINA 2022

 

Fundația Culturală Greacă din București participă la a doua ediție a festivalului de film cineFEMINA, desfășurat la București în perioada 7-10 iulie. Festivalul a luat naștere ca o recunoaștere adusă femeilor din industria cinematografică (regizoare, scenariste, producătoare), care au contribuit prin munca lor la transformarea industriei într-un loc mai egal din punct de vedere al genului.

Filmul prezentat de Fundația Culturală Greacă, Mare verde / Πράσινη θάλασσα (2020, 1h 35min), este regizat de Angeliki Antoniou și are ca sursă de inspirație romanul Să vadă marea de Evgenia Fakinou.

Anna (Angeliki Papoulia), protagonista filmului Mare verde, este o femeie misterioasă care, în urma unei amnezii, se străduiește să-și recupereze trecutul. Își găsește refugiul în bucătăria unei taverne din port, unde, printre aromele condimentelor și a unor vechi rețete, amintirile încep să revină. Apropierea de clienți și iubirea o ajută să înceapă o viață nouă, până când adevărata viață a Annei iese din nou la suprafață...

Angeliki Antoniou, realizatoarea filmului Eduard (2006) și Atenieni necunoscuți (2020), revine cu un film ce amintește de arta lui Aki Kaurismäki (Omul fără trecut constituie una dintre referințele cinefile ale filmului). Antoniou își îndreaptă atenția spre cei care s-au închis într-un „înainte”, incapabili să aibă un „apoi”. 

Când?
Duminică, 10 iulie, ora 18:30

Unde?
Cinema „Elvire Popescu”, Institutul Francez din București

Filmul este subtitrat în limba engleză și română.

 

Trailer:

https://www.youtube.com/watch?v=hgxVoWc1YGk

Eveniment Facebook:

https://www.facebook.com/events/961380844538616

 

Friday, April 29, 2022

🎥 „Eftyhia”, la Festivalul Filmului European / București

Fundația Culturală Greacă de la București participă la ediția a XXVI-a a Festivalului Filmului European cu un al doilea film, Eftyhia (2019), în regia lui Angelos Frantzis, după un scenariu de Katerina Bei, inspirat de romanul „Bunica mea Eftyhia” de Rea Manelli.

 

Proiecția va avea loc în data de 7 mai, orele 13:45, la Cinemateca Eforie (Strada Eforie 2, București).

 

 

Sinopsis:

Filmul prezintă viața celei mai renumite textiere de cântece populare grecești, Eftyhia Papagianopoulou (1893-1972), din momentul plecării acesteia din Smirna și urmărind încercările disperate de a se adapta noii vieții din Grecia. O personalitate fascinantă, care și-a lăsat amprenta asupra muzicii grecești, multe dintre versurile compuse de ea devenind hituri naționale.

 

Regia: Angelos Frantzis

Scenariu: Katerina Bei

Cu: Karyofyllia Karambeti, Katia Goulioni, Dina Mihailidou, Pygmalion Dadakaridis, Thanos Tokakis, Pavlos Orkopoulos, Evanghelia Syriopouloy, Lila Baklesi ș.a.

Muzică: Minos Matsas

Interpretează: Yorgos Dalaras, Eleonora Zouganeli, Kostas Trandafyllidis, Maria Kitsou

 

Thursday, April 28, 2022

🎥 „Broadway”, la Festivalul Filmului European

Fundația Culturală Greacă din București participă la ediția a XXVI-a a Festivalului Filmului European cu filmul Broadway, primul lungmetraj al regizorului Christos Massalas.

Proiecția va avea loc în data de 7 maiorele 20:00, la Cinemateca Eforie (Strada Eforie 2, București).

 

 

Sinopsis:

Nelly a evadat din mijlocul unei familii înstărite și dominatoare, alegând să danseze într-un club de striptease. Aici îl întâlnește pe Markos, un escroc șarmant, care o ajută să scape de oamenii tatălui ei. Markos îi devine protector și iubit, aducând-o în Broadway, un complex comercial abandonat din Atena, unde și-au găsit adăpost un grup de hoți și o maimuță. O vreme, totul merge bine, până când un misterios personaj își face apariția, tulburând ordinea precară de până atunci.

 Cu Elsa Lekakou, Stathis Apostoloy, Foivos Papadopoulos, Rafael Papad, Salim Talbi și Christos Politis

Regia & scenariul: Christos Massalas

Producător: Amanda Livanou/ Coproducători: Bertrand Gore (Franța), Cristian Nicolescu (România)

Muzică: Gabriel Yared

Imagine: Konstantinos Koukoulios / Montaj: Yorgos Lamprinos/ Scenograf: Anna Georgiadou/ Costume: Marli Aliferi / Coregrafie: Chali Jennings / Sunet: Simitris Kanellopoulos, Valia Tserou, Vincent Verdoux / Machiaj: Ioanna Lygizou

 

Cu sprijinul: Centrului Grec al Cinematografiei, ΕΡΤ, ΕΚΟΜΕ, Fundația Onasis, CNC, Île-de-France, Sundance Institute, Cinefondation, Festival de Cannes

 

 

Monday, January 3, 2022

Iakovos Kambanellis — 100 de ani de la naștere

Iakovos Kambanellis s-a născut pe insula Naxos, în data de 2 decembrie 1921. În 1935, familia se mută definitiv la Atena, unde I. Kambanellis studiază desenul tehnic. În toamna anului 1942, este arestat de forțele germane și închis în lagărul de concentrare Mauthausen până în luna mai a anului 1945, când este eliberat de forțele aliate. Întors la Atena, urmărește reprezentațiile teatrale de la Teatrul de Artă „Karolos Koun”. În urma încercării nereușite de a deveni actor, se dedică scrisului, fiind descoperit de regizorul Adamandios Lemos. Prima lui piesă de teatru, „Dansul pe paie”, a fost reprezentată în 1950, la Teatrul „Dionysia” din Kallithea. În octombrie 1981 este numit director al postului radiofonic ERT. Devine academician în 1999. Moare în data de 29 martie 2011.

 
 
 
 
 
Curtea minunilor 
de Iakovos Kambanellis
Premieră: 19 ianuarie 1970
Traducere: Polixenia Karambi
Adaptare radiofonică: Emil Riman
Distribuția: Călin Căliman Distribuția: Rodica Tapalagă, Ion Marinescu, Corado Negreanu, Silvia Dumitrecu-Timică, Coca Andronescu, Mihai Fotino, Dorina Lazăr, Monica Ghiuță, Mircea Medianu, Paul Nadolschi, Gheorghe Sîrbu, Ion Igorov, Nicolae Crișu. Povestiror: Ștefan Mihăilescu-Brăila.
Regia de studio: Constantin Botez
Regia tehnică: Ion Mihăilescu
Regia artistică: Constantin Moruzan