Categorii
Thursday, June 13, 2024
Lansare de carte: 𝙐𝙡𝙩𝙞𝙢𝙖 𝙥𝙞𝙨𝙞𝙘𝙖̆ 𝙣𝙚𝙖𝙜𝙧𝙖̆
Monday, May 1, 2023
Didacticismul în operele lui Konstantinos Kavafis
un text de Annamaria Aioanei
Annamaria Aioanei este masterandă a programului Traductologie latino-romanică și profesor de limba greacă la Centrul „Greacă cu Eva”. Textul de mai jos a fost prezentat în cadrul întâlnirii dedicate poetului grec K.P. Kavafis, care s-a desfășurat în data de 29 aprilie, la Biblioteca Județeană „Panait Istrati” din Brăila.
Evenimentul a fost organizat de Consiliul Județean Brăila, Primăria Municipiului Brăila, Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila, Fundația Culturală Greacă, Asociația Culturală Filo-Elenă „Eleftheria” Brăila, Editura Omonia și Centrul de Limbă Neogreacă „Greacă cu Eva”.
Au mai participat: Elena Lazăr, traducătoarea în limba română a operei lui K.P. Kavafis și directoare a Editurii Omonia, Zamfir Bălan, scriitor, istoric literar, Claudiu Sfirschi-Lăudat, traducător și director al Fundației Culturale Grecești din București, Laura Haranga, membră a Asociației Culturale Filo-Elene „Eleftheria” din Brăila, alături de Corul Trison al Școlii Populare de Arte „Vespasian Lungu” din Brăila, Nicolae Băcanu, profesor la Colegiul Economic „Ion Ghica”, și Lorena Daminenco, elevă a Liceului de Artă „Hariclea Darclée” din Brăila.
Didacticismul în operele lui Konstantinos Kavafis
Cu siguranță, toți cei care ne aflăm astăzi aici, în această bibliotecă ce găzduiește sute de cărți și volume însemnate, suntem conștienți de beneficiile literaturii, prin citirea unui text în proză și mai ales a poeziei. Unul dintre aceste multiple beneficii este învățarea continuă. Învățarea despre forțele binelui și forțele răului, despre dreptate și nedreptate, sfârșitul fericit și cel nefericit și mai ales învățarea cu scopul cunoașterii de sine. Toate bune și frumoase, dar cine ne învață despre viață? Dar despre valorile și idealurile pe care fiecare individ ar trebui să le urmeze?
Konstantinos Kavafis este unul dintre cei ce dețin răspunsurile la aceste întrebări. Este vorba despre poetul alexandrin cu origini fanariote, ecumenic și care se păstrează într-un mod neîncetat în memoria și în inimile a mii de cititori după aproximativ un secol de la stingerea sa și pe care avem onoarea de-al cinsti astăzi.
Konstantinos Kavafis lua pentru mulți înfățișarea unui dascăl (didaskalos). Acest lucru rezultă din caracterul didactic ce se găsește în numeroasele sale poeme, în special în cele filozofice, prin care Kavafis încerca să îi „dăscălească (sfătuiască)” pe cititorii săi. Cu toate acestea, Kavafis se află departe de tonul critic și, în același timp, sever pe care un intelectual îl poate adesea adopta. Măiestria prin care își alegea și cântărea cuvintele reflectă spiritul său perfecționist. Nu trebuie să ne mire faptul că a publicat doar 154 de poezii, deși scrisese peste 200.
Într-un poem intitulat Un bătrân (Ένας γέρος), scris chiar la debutul carierei lui Kavafis, înainte ca acesta să-și găsească vocea poetică, se face referire la cea mai valoroasă comoară pe care o poate avea un om, și anume timpul. Acest bătrânel pe care ni-l prezintă poetul „proptit lângă o masă” dintr-o cafenea zgomotoasă, având în compania sa o pagină de ziar, era până ieri un tânăr ce avea și „forță” și „cuvânt” și „frumusețe”. Cu toate acestea, bătrânelul constată că nu s-a bucurat îndeajuns de anii tinereții, fiind credincios și loial Prudenței (Φρόνησις), care îl înșela spunându-i mereu „Pe mâine. Ai timp cu carul, lasă!”.Mesajul transmis ne este atât de familiar încât ne îndeamnă să reflectăm asupra propriei noastre vieți și să ne întrebăm: oare cât timp dedicăm lucrurilor care ne fac cu adevărat fericiți?
Câțiva ani mai târziu, Kavafis scrie o poezie alegorico-didactică numită Lumânări (Κεριά):
Zilele din viitor se așază-n fața noastră,
șir de lumânări aprinse –
lumânărele auri, vii si calde.
Zilele trecute ne rămân în urmă,
trist șirag de stinse lumânări;
cele-apropiate mai fumegă încă,
lumânări topite, reci și îndoite.
Să le văd eu nu vreau; forma lor mă doare,
mă doare-amintirea prime lor lumini.
Mă uit doar in față, la cele aprinse.
Înapoi eu nu vreau să privesc,
mă sperii ce iute sporește șiru-ntunecat,
ce iute se-nmulțesc lumânările stinse.
(traducere de Elena Lazăr)
Așa cum probabil ați înțeles, tema poeziei este viața. Aceasta din urmă este alcătuită fie din „lumânărele aurii, vii, și calde”, fie din „lumânări topite, reci și îndoite”, adică zile din viitor care așteaptă cu nerăbdare să le trăim și zile din trecutul nostru ce se păstrează acum sub forma unor amintiri. Însă timpul este autonom, nu îngăduie favoruri și curge după propriul său ritm alert, lăsând în urma sa un șir de lumânări stinse care sporește fără oprire. Oricât ne-ar întrista, acest lucru este de neschimbat. Și de această dată autorul ne oferă o soluție. Viața este mult prea scurtă pentru a ne lăsa cuprinși de melancolie și a ne axa pe trăiri din vremuri de mult apuse, în loc să privim „lumânărelele aurii, vii și calde”.
Aș dori să subliniez pe scurt și categoria poeziilor pseudo-istorice ale lui Kavafis, adică acele poeme care, la prima vedere, par să aibă exclusiv un caracter istoric, dar pe parcurs descoperim că sunt clădite pe niște piloni didactici. În Thermopylae (Θερμοπύλες) spre exemplu, autorul transmite trei idei principale prin intermediul evenimentului istoric al bătăliei de la Thermopylae. Aceea a ethosului, a datoriei și a eroismului demonstrat de cei 300 de Spartani în anul 480 î.Hr. Lipsa gândului de abandon și amintirea constantă a datoriei față de patrie nu au asigurat victoria, deoarece perșii erau mult mai numeroși. Acest lucru este mai puțin important. Ceea ce conta cu adevărat pentru acești eroi era faima postumă (υστεροφημία). Datoria celor din urmă rămâne să aducă cinste, pentru ca numele și actele lor de vitejie să aibă un ecou și în generațiile viitoare.
Greșelile, eșecurile și pierderile fac parte din viața oricărui individ. În poemul intitulat Zeus îl părăsește pe Antonius (Απολείπειν ο Θεός Αντώνιον), Kavafis ne sfătuiește să nu ne „jelim destinul”, fiindcă un astfel de lucru ar fi în van. În schimb, „ca un om de curaj, de mult timp pregătit, spune Alexandriei ce pleacă-acum, adio!”. Alexandria, pe care Antonios a pierdut-o atât de dezonorant, simbolizează toate realizările unui om și pentru care ar trebui să fim recunoscători. Atunci când însă va veni momentul de a renunța la ele, ar fi bine să ne reamintim de faptul că nu există virtute mai mare decât demnitatea.
Așa cum face și descurcărețul Odiseu, la fel și noi ne impunem câteva Ithace în viața noastră, câteva obiective. Călătoria spre realizarea acestor obiective trebuie să dureze suficient de mult timp, pentru a dobândi cât mai multe experiențe și cunoștințe noi. În călătoria sa eroică spre casă, Odiseu întâlnește obstacole, Lestrigoni și Ciclopi, care îi fac viața destul de dificilă. Împotriva acestor lucruri, Kavafis ne liniștește, pe noi, cititorii săi fideli, spunându-ne că nu îi vom întâlni în calea noastră „dacă înaltă-ți va rămâne gândirea, dacă doar simțiri alese trupul și mintea îți vor stăpâni”. Iar când, bătrâni deja, vom ajunge în Itaca noastră, vom fi mai înțelepți și mai bogați prin experiențele pe care ni le-a oferit.
Concluzionând, scriitorul Kostas Varnalis a declarat la un moment dat următorul lucru despre Kavafis: „Cuvintele lui au adâncime și vorbesc foarte direct tuturor sufletelor”. Nu este de mirare, deci, faptul că poetul alexandrin Konstantinos Kavafis a câștigat admirația tuturor. Operele sale sunt traduse și citite internațional de cei mici și cei mari, de eleni sau filoeleni. Harul său de a aborda și a explica într-o limbă simplă, fără îmbogățiri stilistice, teme universal valabile, strecurând ca un mentor binevoitor sfaturi ici și colo, are drept efect nemurirea geniului său printre cititorii de pretutindeni.
Sunday, April 30, 2023
Eveniment omagial K.P. Kavafis // Brăila
În data de 29 aprilie, orele 11:00, a avut loc, la Biblioteca Județeană „Panait Istrati” din Brăila, un eveniment cultural dedicat poetului grec Konstantinos P. Kavafis.
Evenimentul a fost organizat de Consiliul Județean Brăila, Primăria Municipiului Brăila, Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila, Fundația Culturală Greacă, Asociația Culturală Filo-Elenă „Eleftheria” Brăila, Editura Omonia și Centrul de Limbă Neogreacă „Greacă cu Eva”.
Au participat:
Elena Lazăr, traducătoarea în limba română a operei lui K.P. Kavafis și directoare a Editurii Omonia
Zamfir Bălan, scriitor, istoric literar
Annamaria Aioanei, profesor de limba greacă la Centrul „Greacă cu Eva”
Claudiu Sfirschi-Lăudat, traducător și director al Fundației Culturale Grecești din București
Laura Haranga, membră a Asociației Culturale Filo-Elene „Eleftheria” din Brăila
Cu momente artistice oferite de:
Corul Trison al Școlii Populare de Arte „Vespasian Lungu” din Brăila
Nicolae Băcanu, profesor la Colegiul Economic „Ion Ghica”
Lorena Daminenco, elevă a Liceului de Artă „Hariclea Darclée” din Brăila
Wednesday, December 21, 2022
Atelier de traduceri
Alki Zei, lunga călătorie a lui Petros / Ο μεγάλος περίπατος του Πέτρου, Editura Metaixmio (traducător: Teodora Catană)
Avgoustos Korto, Cartea Katerinei / Το βιβλίο της Κατερίνας, Editura Patakis (traducător: Iuliana Hristea)
Isidoros Zourgos, Câteva și una de nopți / Λίγες και μία νύχτες, Editura Patakis (traducător: Ana Lucescu)
Dimitris Sotakis, Canibalul care a mâncat un român / Ο κανίβαλος που έφαγε έναν Ρουμάνο, Δημήτρης Σωτάκης, Editura Kedros (traducător: Miruna Popescu)
***
Proiect coordonat de traducătorii Evanthia Papaefthymiou și Claudiu Sfirschi-Lăudat și realizat de B-Critic în parteneriat cu Fundația Culturală Greacă.
Saturday, November 19, 2022
Lansare de carte — „Curtea miracolelor. Teatru” de I. Kambanellis
Volumul a fost prezentat în cadrul Festivalului Național de Teatru, în data de 12 noiembrie, ora 12:30, la Librăria Cărturești Verona (Strada Pictor Arthur Verona 13-15).
Au vorbit Elena Lazăr, traducător și directorul Editurii Omonia, Oana Cristea Grigorescu, curator FNT, Claudiu Sfirschi-Lăudat, directorul Fundației Culturale Grecești, și traducătoarele volumului, Andreea Anghel, Simona Teodoroiu și Liana Voinescu.
Thursday, October 27, 2022
Iakovos Kambanellis — „Curtea miracolelor. Teatru”
Iakovos Kambanellis, Curtea miracolelor. Teatru
La o sută de ani de la nașterea dramaturgului Iakovos Kambanellis, Ministerul Culturii și Sporturilor din Grecia a declarat 2022 „Anul literar Kambanellis”, un bun prilej pentru Fundația Culturală Greacă și Editura Omonia de a-l sărbători și în România prin publicarea a trei texte dramatice reprezentative – Curtea miracolelor, A șaptea zi a creațieiși Cele patru picioare ale mesei –, în traducerea a trei tinere traducătoare: Andreea Anghel, Simona Teodoroiu și Liana Voinescu.
Sperăm ca această ediție să trezească interesul publicului larg și pe acela al teatrelor din țara noastră pentru opera aparte a acestui dramaturg care a lăsat o moștenire valoroasă teatrului contemporan grecesc, definindu-l și, totodată, deschizându-i orizonturile. Gestul nostru își găsește, astfel, locul firesc în seria de acțiuni menite să promoveze cultura și civilizația greacă în România și sperăm să aibă roadele cuvenite.
Cuvântul-înainte este semnat de Nikos I. Koukis, președintele Fundației Culturale Grecești de la Atena:
„Publicarea în limba română a celor trei texte dramatice de Iakovos Kambanellis este, fără îndoială, o inițiativă extraordinară, care extinde influența operei unui important autor dramatic grec, considerat a fi «părintele» dramaturgiei grecești postbelice. Purtând întipărită în suflet detenția în purgatoriul nazist de la Mauthausen, din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Iakovos Kambanellis se va apropia de om și de trebuințele acestuia cu sensibilitate și se va lupta pentru o societate mai bună. Piesele lui de teatru, așa cum mărturisește chiar autorul, nu sunt niște produse pur spirituale, ci se inspiră din viața însăși, din societatea și nevoile acesteia, străduindu-se, totodată – cu succes –, să-și depășească contextul istoric și să surprindă aventura în timp a omului. Iakovos Kambanellis este un fenomen. Fără o formație în domeniu, se dovedește a fi un talent în scrierea dramatică. Și își pune amprenta asupra teatrului și lumii culturale a țării noastre, înglobând în opera lui aventura grecilor, parcursul politic, social și cultural al înaintașilor lui. Tocmai de aceea scrierile lui vorbesc direct inimii și minții noastre.”
„Originar din insula Naxos, în Ciclade, Iakovos Kambanellis (1921-2011) s-a afirmat ca dramaturg prin excelență, cultivând însă cu succes și alte genuri. Din vara anului 1943 până în 1945 a fost închis în lagărul de la Mauthausen, în Austria, experiență dramatică imortalizată în cronica omonimă publicată în 1961. Membru al Academiei din Atena (1999). Cele peste șase decenii de carieră teatrală (piesa de debut a fost scrisă în 1950) au pecetluit evoluția teatrului neoelen a ultimei jumătăți de veac. Succesul adus de Curtea miracolelor (1957) a fost consolidat cu piese mai ample sau într-un act în care a lărgit necontenit sfera tematică și a înnoit mijloacele de expresie. Piesele sale, comedii care ating adesea coarda dramaticului și tragicului, fac parte din repertoriul «clasic» al teatrelor grecești, fiind prezente și pe numeroase scene din alte țări. Personalitate complexă, s-a afirmat în paralel ca prozator, eseist și publicist. Notabilă rămâne și contribuția sa în cinematografie, atât ca scenarist, cât și ca regizor. (Elena Lazăr, traducătoare, editoare și directoare a Editurii Omonia)
Kambanellis este primul care „a reușit să localizeze tipul grecului reprezentativ pentru perioada postbelică, creionând cu eficiență dramatică un om visător și mic escroc, ins iubăreț și trădat, prins în capcană și generos totodată, împărțit între rațiune și sentiment, între iubire și ban, între adevăr și amăgire” (Kostas Gheorgousopoulos).
Monday, October 17, 2022
Anul literar Kambanellis
Cu prilejul „Anului literar Kambanellis”, Fundația Culturală greacă a pregătit două evenimente: unul editorial, în colaborare cu Editura Omonia, prin publicarea unui volum ce cuprinde trei texte dramatice ale scriitorului, și altul teatral, în colaborare cu Teatrul Național Radiofonic, prin montarea piesei Curtea minunilor.
Spectacolul radiofonic va avea premiera în data de 11 noiembrie, ora 23:00, pe postul Radio România Cultural, iar volumul va fi lansat în data de 12 noiembrie, ora 12:30, la Librăria Cărturești Carusel.
Iakovos Kambanellis, Curtea miracolelor. Teatru
Monday, January 3, 2022
Iakovos Kambanellis — 100 de ani de la naștere
Iakovos Kambanellis s-a născut pe insula Naxos, în data de 2 decembrie 1921. În 1935, familia se mută definitiv la Atena, unde I. Kambanellis studiază desenul tehnic. În toamna anului 1942, este arestat de forțele germane și închis în lagărul de concentrare Mauthausen până în luna mai a anului 1945, când este eliberat de forțele aliate. Întors la Atena, urmărește reprezentațiile teatrale de la Teatrul de Artă „Karolos Koun”. În urma încercării nereușite de a deveni actor, se dedică scrisului, fiind descoperit de regizorul Adamandios Lemos. Prima lui piesă de teatru, „Dansul pe paie”, a fost reprezentată în 1950, la Teatrul „Dionysia” din Kallithea. În octombrie 1981 este numit director al postului radiofonic ERT. Devine academician în 1999. Moare în data de 29 martie 2011.
de Iakovos Kambanellis
Friday, December 17, 2021
Literatură pentru copii
Pleacă, vine
de Anna Kondoleon și Manos Kontoleon
Φεύγει - Έρχεται
Άννα Κονδολέων - Μάνος Κονδολέων
traducere din greacă: Claudiu Sfirschi-Lăudat
ilustrații:
Fotini Tikkou
editura:Εκδότης ΚΑΛΕΙΔΟΣΚΟΠΙΟ, 2017
Carte propusă de Fundația Culturală Greacă
la evenimentul Pitch pentru edituri
noiembrie 2021
Sunday, November 14, 2021
Pitch pentru edituri — Literatură contemporană pentru copii
La inițiativa Institutului Liszt – Centrul Cultural Maghiar București, clusterul EUNIC România propune editurilor din România o nouă serie de cărți pentru copii în vederea publicării lor în limba română. Cărțile sunt selectate din literatura contemporană europeană, iar editurilor sunt prezentate texte traduse în limba română.
Literatura pentru copii din secolul al XX-lea s-a caracterizat prin expansiune și îmbogățire continuă. Literatura l-a descoperit pe copil, astăzi se scrie despre și pentru el. La fel ca literatura în general, și literatura pentru copii variază de la o epocă la alta. Literatura europeană contemporană pentru copii îi invită pe cititori, părinți și copii deopotrivă, să gândească și să mediteze. Am dori să prezentăm această diversitate prin intermediul unor cărți europene contemporane de literatură pentru copii. Proiect coordonat de Csegedi Magdolna și Márton Evelin.
În decursul lunii noiembrie vom demara o campanie online prin popularizarea acestor texte, iar pe 23 noiembrie vom prezenta textele sub forma unui spectacol-lectură în regia Zsuzsannei Kovács, cu Florina Gleznea și Ștefana Ionescu-Darzeu, la Muzeul Național al Literaturii Române.
Operele propuse sunt:
• Marie Dorléans: Nous avons rendez-vous / Avem întâlnire | Editions du Seuil, 2018
• Nela Mała Reporterka: Nela na 3 kontynentach. Podroze w nieznane. / Nela pe 3 continente – călătorii în necunoscut | National Geographic Society, 2014
• Bagossy László: A Sötétben Látó Tündér / Zâna care vede pe întuneric | Pagony Kiadó, 2020
• Tamara Bach: Sankt Irgendwas / Sfântul Mai-ştiu-eu-care | Carlsen, 2021
• Özge Bahar Sunar: Anneannemin Fotoğrafları / Fotografiile bunicii | Nesin Yayinevi, 2019
• Stefano Bordiglioni: Voci dal mondo verde. Le piante si raccontano / Glasuri din lumea verde | Editoriale Scienza, 2020
Eveniment organizat sub egida: EUNIC România
Participă: Fundația Culturală Greacă, Institutul Francez, Institutul Polonez, Institutul Cervantes, Centrul Cultural Turc „Yunus Emre”, Institutul Italian, Institutul Liszt – Centrul Cultural Maghiar București, Institutul Cultural Român
Partener: Muzeul Naţional al Literaturii Române
Eveniment Facebook — click aici.
Wednesday, September 8, 2021
Noaptea Literaturii Europene
11 septembrie 2021 / ora 18:00 – 21:30
Muzeul Național al Literaturii Române (str. Nicolae Crețulescu nr. 8)
După cinci ani de pauză, clusterul din România al institutelor culturale europene (EUNIC) organizează a șasea ediție a proiectului Noaptea Literaturii Europene, care se bucură de o mare popularitate în toată Europa. Evenimentul are menirea să popularizeze traducerile literaturilor europene, precum şi cultura cititului sub forma unor lecturi publice.
La această ediție, în spiritul colaborării promovate de rețeaua EUNIC, alături de Institutul Liszt – Centrul Cultural Maghiar din București, participă Fundația Culturală Greacă, Institutul Francez, Institutul Cultural Român, Centrul Ceh, Institutul Polonez și Delegația Wallonie-Bruxelles. Lecturile vor avea loc în aer liber, în spații cum ar fi grădina Muzeului Național al Literaturii Române, piața din fața Teatrului Odeon, terasa din fața Librăriei Humanitas Kretzulescu sau scările și terasa din fața intrării Muzeului Național de Istorie a României.
Literatura maghiară și literatura greacă vor fi prezentate și citite în grădina Muzeului Național al Literaturii Române, unde domnul Peter Sragher va citi din poemul „Faust pe mări” de Karácsonyi Zsolt, apărut în limba română la Editura Tracus Arte, în traducerea domnului George Volceanov, iar actrița Ștefana Ionescu Darzeu va citi din romanul „Orbecăitorul” de Káli István, în curs de apariție la Editura Curtea Veche, în traducerea lui Kocsis Francisko.
Actrița Ada Navrot va citi un fragment din romanul „Mama câinelui” de Pavlos Matesis, în curs de apariție la Editura Curtea Veche, în traducerea lui Claudiu Sfirschi-Lăudat.
Lecturile vor fi punctate de un intermezzo muzical susținut la ora 20:00 de violoniștii Alexandru Spînu și Daniela Tudor.
Programul lecturilor este următorul (20 minute de lectură, urmate de 10 minute de pauză):
18.00: lectura fragmentului din „Orbecăitorul” de Káli István – lectură de Ștefana Ionescu Darzeu
18.30: lectura fragmentului din poemul „Faust pe mări” de Karácsonyi Zsolt – lectură de Peter Sragher
19.00: lectura fragmentului din „Mama câinelui” de Pavlos Matesis – lectură de Ada Navrot
19.30: lectura fragmentului din poemul „Faust pe mări” de Karácsonyi Zsolt – lectură de Peter Sragher
20.00: minirecital de muzică clasică: Alex Spînu (vioară) și Daniela Tudor (vioară)
20.30: lectura fragmentului din „Mama câinelui” de Pavlos Matesis – lectură de Ada Navrot
21.00: lectura fragmentului din poemul „Faust pe mări” de Karácsonyi Zsolt – lectură de Peter Sragher
21.30: lectura fragmentului din „Mama câinelui” de Pavlos Matesis – lectură de Ada Navrot
Din program fac parte și următoarele lecturi:
Librăria Humanitas Kretzulescu (Calea Victoriei 45)
- Institutul Francez: „Eugenia” de Lionel Duroy - lectură de Eliza Păuna
- Goethe-Institut: „Cei mai frumoși ani din viața lui Anton” de Norris von Schirach (în prezența autorului) - lectură de Bogdan Albulescu
Muzeul Național de Istorie a României (Calea Victoriei 12)
- Institutul Cultural Român și ARCEN: „Jurnal de microbist” de Moni Stănilă - în lectura autoarei
- Institutul Polonez: „În căutarea luminii” de Adam Zagajewski - lectură de Lari Giorgescu
Piața Odeon (în fața Teatrului Odeon)
- Centrul Ceh: „Miercuri la noi” de Olga Stehlíková - performance de Sofia Zadar
- Delegația Wallonie-Bruxelles: „Teodora, fiica fluviilor” de Jean-Marc Turine – lectură de Nicoleta Ghiță și Mihaela Drăgan
„Sunt încântat că Noaptea Literaturii Europene revine în București după o pauză de cinci ani și că putem prezenta din nou autori europeni contemporani publicului de aici, iar proiectul Străzi Deschise oferă un context cultural excelent. Prin intermediul acestui eveniment dorim să ajungem la un public nou, larg, dar și să susținem literatura contemporană și cititul”, transmite Robin Ujfaluši, director al Centrului Ceh și co-președinte al rețelei EUNIC Romania.
Participarea la eveniment este gratuită. Lecturile se desfășoară simultan între orele 18:30-21:30. Mai multe detalii despre program găsiți în evenimentul de pe Facebook, aici.
Organizatori: EUNIC Romania, Centrul Ceh, Institutul Francez, Institutul Polonez, Goethe-Insitut, Institutul Cultural Român, Fundația Culturală Greacă, Institutul Liszt – Centrul Cultural Maghiar București, Delegația Wallonie-Bruxelles, ARCEN
Parteneri: Primăria Capitalei, Muzeul Național al Literaturii Române, Muzeul Național de Istorie a României, Curtea Veche Publishing, Librăriile Humanitas, Humanitas Fiction, Cărturești
Tuesday, August 17, 2021
Povestea unei mari prietenii: Panait Istrati și Nikos Kazantzakis
Povestea unei mari prietenii: Panait Istrati și Nikos Kazantzakis from MNLR on Vimeo.
Muzeul Național al Literaturii Române a marcat ziua de naștere a scriitorului Panait Istrati printr-un dialog care pornește de la momentul întâlnirii sale cu Nikos Kazantzakis, în anul 1927, la Moscova. Invitații întâlnirii din 10 august 2021, ora 18.00, în Grădina MNLR (Strada Nicolae Crețulescu 8), au fost Elena Lazăr, director Editura Omonia, Zamfir Bălan, cercetător științific I, și Claudiu Sfirschi-Lăudat, directorul Fundației Culturale Grecești din București.
Întâlnirea a fost prima dintr-o serie dedicată prieteniilor lui Panait Istrati, un pretext pentru a dezvălui diferite etape ale creației sale și momente din biografia călătorului neobosit – „Panaitaki, dragul nostru Haiduc” – cum îl numea Eleni Samios, viitoarea soție a lui Nikos Kazantzakis.
În următoarele rânduri, vă redăm câteva mărturii ale celor doi scriitori, referitoare la momentul întâlnirii lor:
„Cerui unui prieten să-l roage pe Kazantzakis să vină să mă vadă, deoarece nu puteam părăsi patul. Şi el veni. Un om înalt, osos, cu capul gol, puţin cabrat. De la primul pas, îmbrăţişă interiorul odăii mele, cu o aruncătură de ochi cinstită.
– Bună ziua!
Intrarea lui, acest «bună ziua» aruncat spaţiilor şi glasul lui sonor îmi plăcură.
Atunci, observai că acest om avea un cap de pasăre de pradă: negricios, fruntea teşită, un smoc de păr zburlit pe creştetul capului, sprâncene de abanos, ochi de mare duce, perfect rotunzi, dar negri, pomeţii foarte proeminenţi, la colţul buzelor, două cute adânci, verticale, care-i contracarează obrajii şi-i pun gura ca într-o zăbală – amestec de senzualitate şi renunţare.
Torsul lat. Un ac de aur, făurit dintr-o frumoasă piesă antică, la cămaşa cu guler răsfrânt. Nimic simplu în această fiinţă”. (Panait Istrati, Printre golanii din Grecia: Nikos Kazantzakis)
„Prima întâlnire, cea decisivă, a fost cordială; ne priveam unul pe altul de parcă voiam să ne ghicim din privire – ca două furnici care se pipăie cu antenele. Faţa, mult prea palidă a lui Istrati, era slabă şi cu riduri adânci; părul cărunt, lucios, îi cădea neglijent pe frunte, ca unui copil; ochii îi străluceau plini de vioiciune şi blândeţe, buzele lui mari îi erau răsfrânte senzual.
– Ţi-am citit cuvântarea pe care ai ţinut-o la Congres alaltăieri, mi-a spus el, mi-a plăcut. Bine le-ai zis-o! Exact ceea ce merită. Europeni imbecili, care cred că vor opri războiul cu vorbele lor mari, fiindcă se pricep s-o aducă din condei, sau că, dacă războiul va izbucni, muncitorii se vor sustrage şi vor depune armele. Baliverne! Îi ştiu prea bine pe muncitori. Vor fi târâţi din nou în măcel şi vor lupta fără îndurare. Da, le-ai zis-o, îţi spun. Cu sau fără voia noastră, un alt război mondial va izbucni, aşadar, să fim pregătiţi!
Privindu-mă drept în ochi, a întins mâna şi m-a bătut pe genunchi.
– Mi s-a spus că eşti mistic, a zis el râzând; dar eu văd că ai ochii larg deschişi şi că nu trăieşti numai cu aer şi cu apă sfinţită. Asta înseamnă să fii mistic? Zi-mi! De fapt, ce ştiu eu despre toate astea? Vorbe şi iar vorbe! Mai bine să dăm mâna!
Ne-am strâns mâinile râzând amândoi; dintr-un salt a sărit din pat. Avea ceva de pisică sălbatică în mişcărilebruşte şi agile, în privirea rapace, în bucuria sa de sălbatic. A aprins o lampă de petrol şi a pus să fiarbă un ibric.” (Nikos Kazantzankis, Raport către El Greco)
Parteneri ai evenimentului:Editura Omonia și Fundația Culturală Greacă din București.
Parteneri media:Radio România Cultural, Agerpres, ZileșiNopți, Observator cultural, Agenția de Carte, IQool, Contemporanul, Modernism, Radio Trinitas, Revista de culturăFamilia.
Wednesday, August 4, 2021
Povestea unei mari prietenii: Panait Istrati și Nikos Kazantzakis
Muzeul Național al Literaturii Române marchează ziua de naștere a scriitorului Panait Istrati printr-un dialog care pornește de la momentul întâlnirii sale cu Nikos Kazantzakis, în anul 1927, la Moscova. Invitații întâlnirii din 10 august 2021, ora 18.00, în Grădina MNLR (Strada Nicolae Crețulescu 8), sunt Elena Lazăr, director Editura Omonia, Zamfir Bălan, cercetător științific I, și Claudiu Sfirschi-Lăudat, directorul Fundației Culturale Grecești din București.
Întâlnirea este prima dintr-o serie dedicată prieteniilor lui Panait Istrati, un pretext pentru a dezvălui diferite etape ale creației sale și momente din biografia călătorului neobosit – „Panaitaki, dragul nostru Haiduc” – cum îl numea Eleni Samios, viitoarea soție a lui Nikos Kazantzakis.
În următoarele rânduri, vă redăm câteva mărturii ale celor doi scriitori, referitoare la momentul întâlnirii lor:
❞
„Cerui unui prieten să-l roage pe Kazantzakis să vină să mă vadă, deoarece nu puteam părăsi patul. Şi el veni. Un om înalt, osos, cu capul gol, puţin cabrat. De la primul pas, îmbrăţişă interiorul odăii mele, cu o aruncătură de ochi cinstită.
– Bună ziua!
Intrarea lui, acest «bună ziua» aruncat spaţiilor şi glasul lui sonor îmi plăcură.
Atunci, observai că acest om avea un cap de pasăre de pradă: negricios, fruntea teşită, un smoc de păr zburlit pe creştetul capului, sprâncene de abanos, ochi de mare duce, perfect rotunzi, dar negri, pomeţii foarte proeminenţi, la colţul buzelor, două cute adânci, verticale, care-i contracarează obrajii şi-i pun gura ca într-o zăbală – amestec de senzualitate şi renunţare.
Torsul lat. Un ac de aur, făurit dintr-o frumoasă piesă antică, la cămaşa cu guler răsfrânt. Nimic simplu în această fiinţă”. (Panait Istrati, Printre golanii din Grecia: Nikos Kazantzakis)
*
„Prima întâlnire, cea decisivă, a fost cordială; ne priveam unul pe altul de parcă voiam să ne ghicim din privire – ca două furnici care se pipăie cu antenele. Faţa, mult prea palidă a lui Istrati, era slabă şi cu riduri adânci; părul cărunt, lucios, îi cădea neglijent pe frunte, ca unui copil; ochii îi străluceau plini de vioiciune şi blândeţe, buzele lui mari îi erau răsfrânte senzual.
– Ţi-am citit cuvântarea pe care ai ţinut-o la Congres alaltăieri, mi-a spus el, mi-a plăcut. Bine le-ai zis-o! Exact ceea ce merită. Europeni imbecili, care cred că vor opri războiul cu vorbele lor mari, fiindcă se pricep s-o aducă din condei, sau că, dacă războiul va izbucni, muncitorii se vor sustrage şi vor depune armele. Baliverne! Îi ştiu prea bine pe muncitori. Vor fi târâţi din nou în măcel şi vor lupta fără îndurare. Da, le-ai zis-o, îţi spun. Cu sau fără voia noastră, un alt război mondial va izbucni, aşadar, să fim pregătiţi!
Privindu-mă drept în ochi, a întins mâna şi m-a bătut pe genunchi.
– Mi s-a spus că eşti mistic, a zis el râzând; dar eu văd că ai ochii larg deschişi şi că nu trăieşti numai cu aer şi cu apă sfinţită. Asta înseamnă să fii mistic? Zi-mi! De fapt, ce ştiu eu despre toate astea? Vorbe şi iar vorbe! Mai bine să dăm mâna!
Ne-am strâns mâinile râzând amândoi; dintr-un salt a sărit din pat. Avea ceva de pisică sălbatică în mişcările bruşte şi agile, în privirea rapace, în bucuria sa de sălbatic. A aprins o lampă de petrol şi a pus să fiarbă un ibric.” (Nikos Kazantzankis, Raport către El Greco)
❞
Parteneri ai evenimentului: Editura Omonia și Fundația Culturală Greacă din București.
Parteneri media: Radio România Cultural, Agerpres, Zile și Nopți, Observator cultural, Agenția de Carte, IQool, Contemporanul, Modernism, Radio Trinitas, Revista de cultură Familia.
Participarea la eveniment se face pe baza unei programări, în limita locurilor disponibile, pe WhatsApp la numărul de telefon 0736.598.451 sau prin trimiterea unui e-mail la adresa programe@mnlr.ro.
Wednesday, June 30, 2021
„Într-o epocă de contestări” — poeme de Spyros Kokkinakis
Editura Omonia anunță apariția volumului Într-o epocă de contestări. Poeme, de Spyros Kokkinakis. Traducere: Elena Lazăr. Cu un cuvânt al poetului la ediția în limba română. Cuvânt-înainte: Takis Mavrotas. Studiu introductiv: Thanasis Th. Niarhos.
La împlinirea a 30 de ani de la înființare, Editura Omonia oferă publicului român o nouă ediție bilingvă cuprinzând o amplă selecție din creația unui reprezentant de seamă al liricii grecești a ultimelor decenii.
Antologia cuprinde o selecție de 87 de poeme ilustrativă pentru evoluția sa tematică și stilistică de la debutul din 1974 până în prezent. În sumar se regăsesc poemele din ediția jubiliară apărută la Atena în 2019, când Spyros Kokkinakis a serbat 45 de ani de la intrarea pe scena literară ateniană, și, integral, ultimele două plachete publicate. Acestea din urmă, scrise și editate în 2020, reprezintă momente semnificative în traiectoria sa. Prin cele 15 poeme din Cercuri țese existența, inspirate de dramaticul an 2020, cu pandemia provocată de noul coronavirus, poetul arată încă o dată că nimic din ce se întâmplă în jurul său nu-i este indiferent. Cu atât mai mult cu cât poetul lucrează în domeniul sănătății, încercând zilnic să găsească soluții la probleme ce par adesea de nesoluționat. Găsim aici versuri emblematice pentru starea de spirit specifică acestui timp: Dimineața i-au bătut la ușă neplânșii / Care doreau cu ardoare invitații trăiri respirații / N-a deschis / Nu știa / Nu cunoștea pe nimeni / Așa cum erau înfășurați / Cu măști / mănuși și tăcere / Au plecat fără să salute / Goi de cuvinte. A doua plachetă, intitulată Alexandrinul, cuprinde 14 poeme despre și pentru Konstantinos P. Kavafis, poetul care i-a marcat anii de inițiere într-ale scrisului și de care a reușit treptat să se distanțeze și să-și găsească timbrul propriu. Un emoționant omagiu care se adaugă șirului de poeme închinate de-a lungul anilor de poeți greci și străini (între care și români) celebrului Alexandrin.
Rareori un poet a stârnit interesul criticilor într-atât încât să existe lucrări întregi, semnate de nume de referință ale literaturii grecești (critici, dar și poeți), dedicate unor volume anume ale poetului sau motivelor tematice abordate. Numărul lor îl depășește pe cel al edițiilor publicate de autor.
Edițiile cu traduceri din proza și poezia Greciei moderne apărute la Omonia sunt toate însoțite de prefețe sau studii introductive semnate de cunoscuți critici literari greci, ca și de tabele cronologice oferind reperele necesare cititorului român pentru a recepta și savura respectiva operă în deplină cunoștință de cauză. „Spyros Kokkinakis este unul dintre cei mai iluștri reprezentanți ai generației 1970”, ne asigură Takis Mavrotas, semnatarul prologului. „Discursul lui poetic”, continuă el, „curge liber, spontan, mustește de inspirație și profundă meditație…Versul lui relevă un spirit treaz, deloc contrafăcut, cântărit cu exactitate în fiecare strofă și poem.” În studiul introductiv, Thanasis Th. Niarhos (n.1945), el însuși un cunoscut poet, face o caracterizare de ansamblu a creației confratelui său, încercând să desprindă „trăsăturile poeziei lui în toată amplitudinea ei”. „Dacă, pe lângă numeroasele epitete cuvenite pe bună dreptate operei poetice a lui Kokkinakis, mi s-ar cere o caracterizare în plus, aș numi-o «imprevizibilă». Scurte sau mai ample, poemele sau versurile nu devin niciodată, dar niciodată criptice, în timp ce o imagine, chiar dacă se pretează unei singure interpretări, creează cercuri succesive în ce privește perspectiva și profunzimea lucrurilor.”
Tabelul cronologic, redactat după tiparul devenit deja tradițional, se încheie cu un florilegiu de opinii critice aparținând unor nume de seamă ale literelor elene, de la academicieni (regretata poetă Kiki Dimoula) la critici literari (Gheorghios I. Kasimatis, Anna Kelesidou, Stefanos Rozanis), poeți (Manolis Anagnostakis, Yannis Koutsoheras) și prozatori (Dimitris Hatzis) sau traducători (Gaston-Henry Aufrère).
Publicarea volumului în an jubiliar, când se serbează două secole de la izbucnirea Revoluției grecești, amplifică bucuria poetului „că această ediție apare în anul în care patria mea aniversează 200 de ani de la revoluția greacă pentru eliberarea de sub jugul otoman. Eliberare în care un rol esențial a avut și România.”
Născut în Pireu, în 1954, cu multiple studii (pedagogie, psihologie, administrarea serviciilor din sănătate, comunicare și mass-media, științe politice) la două universități din capitala Greciei și doctorat, Spyros Kokkinakis a publicat, de la debutul din 1974, 14 volume de poezie, a semnat eseuri despre confrați de breaslă și numeroase studii de specialitate. Versuri ale sale au apărut în franceză, engleză, italiană, spaniolă, română. Din bogata colecție de premii, amintim aici doar pe cel mai recent, acordat în 2019 de Academia din Atena pentru volumul Amurgul limitelor, „una dintre cele mai izbutite culegeri poetice ale ultimelor trei decenii”, cum se afirmă în argumentul comisiei de premiere.. În prefața sa poetul își exprimă speranța că în „limba română răzbat emoția pe care o emană cuvintele care exprimă esența lumii, singurătatea, iubirea, neliniștea, pasiunea, dorința, inspirația, cărutarea, într-o inseparabilă unitate dintre om și natură. Continuând astfel îndelungata relație a poeziei grecești cu cultura română”. |
Ediția a apărut cu sprijinul Fundației Culturale Grecești.
Colecția „Biblioteca de Literatură Neoelenă” a Editurii Omonia a oferit, în cele peste două decenii de existență (a fost inaugurată în 1999), creații de vârf ale prozei și liricii din Grecia și Cipru, de la autori clasici la scriitori contemporani. Cele aproape 100 de titluri publicate până în prezent reprezintă mai bine de două treimi din totalul traducerilor românești de literatură neoelenă apărute în România în ultimii 30 de ani.
***
Spyros Kokkinakis
Într-o epocă de contestări. Poeme
Traducere: Elena Lazăr
Cu un cuvânt al poetului la ediția în limba română
Cuvânt-înainte: Takis Mavrotas
Studiu introductiv: Thanasis Th. Niarhos
„Biblioteca de Literatură Neoelenă”, Editura Omonia, 2021, 254 pag.