Volumul a fost prezentat în cadrul Festivalului Național de Teatru, în data de 12 noiembrie, ora 12:30, la Librăria Cărturești Verona (Strada Pictor Arthur Verona 13-15).
Au vorbit Elena Lazăr, traducător și directorul Editurii Omonia, Oana Cristea Grigorescu, curator FNT, Claudiu Sfirschi-Lăudat, directorul Fundației Culturale Grecești, și traducătoarele volumului, Andreea Anghel, Simona Teodoroiu și Liana Voinescu.
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
Sperăm ca această ediție să trezească interesul publicului larg și pe acela al teatrelor din țara noastră pentru opera aparte a acestui dramaturg care a lăsat o moștenire valoroasă teatrului contemporan grecesc, definindu-l și, totodată, deschizându-i orizonturile. Gestul nostru își găsește, astfel, locul firesc în seria de acțiuni menite să promoveze cultura și civilizația greacă în România și sperăm să aibă roadele cuvenite.
Cuvântul-înainte este semnat de Nikos I. Koukis, președintele Fundației Culturale Grecești de la Atena:
„Publicarea în limba română a celor trei texte dramatice de Iakovos Kambanellis este, fără îndoială, o inițiativă extraordinară, care extinde influența operei unui important autor dramatic grec, considerat a fi «părintele» dramaturgiei grecești postbelice. Purtând întipărită în suflet detenția în purgatoriul nazist de la Mauthausen, din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Iakovos Kambanellis se va apropia de om și de trebuințele acestuia cu sensibilitate și se va lupta pentru o societate mai bună. Piesele lui de teatru, așa cum mărturisește chiar autorul, nu sunt niște produse pur spirituale, ci se inspiră din viața însăși, din societatea și nevoile acesteia, străduindu-se, totodată – cu succes –, să-și depășească contextul istoric și să surprindă aventura în timp a omului. Iakovos Kambanellis este un fenomen. Fără o formație în domeniu, se dovedește a fi un talent în scrierea dramatică. Și își pune amprenta asupra teatrului și lumii culturale a țării noastre, înglobând în opera lui aventura grecilor, parcursul politic, social și cultural al înaintașilor lui. Tocmai de aceea scrierile lui vorbesc direct inimii și minții noastre.”
„Originar din insula Naxos, în Ciclade, Iakovos Kambanellis (1921-2011) s-a afirmat ca dramaturg prin excelență, cultivând însă cu succes și alte genuri. Din vara anului 1943 până în 1945 a fost închis în lagărul de la Mauthausen, în Austria, experiență dramatică imortalizată în cronica omonimă publicată în 1961. Membru al Academiei din Atena (1999). Cele peste șase decenii de carieră teatrală (piesa de debut a fost scrisă în 1950) au pecetluit evoluția teatrului neoelen a ultimei jumătăți de veac. Succesul adus de Curtea miracolelor (1957) a fost consolidat cu piese mai ample sau într-un act în care a lărgit necontenit sfera tematică și a înnoit mijloacele de expresie. Piesele sale, comedii care ating adesea coarda dramaticului și tragicului, fac parte din repertoriul «clasic» al teatrelor grecești, fiind prezente și pe numeroase scene din alte țări. Personalitate complexă, s-a afirmat în paralel ca prozator, eseist și publicist. Notabilă rămâne și contribuția sa în cinematografie, atât ca scenarist, cât și ca regizor. (Elena Lazăr, traducătoare, editoare și directoare a Editurii Omonia)
Kambanellis este primul care „a reușit să localizeze tipul grecului reprezentativ pentru perioada postbelică, creionând cu eficiență dramatică un om visător și mic escroc, ins iubăreț și trădat, prins în capcană și generos totodată, împărțit între rațiune și sentiment, între iubire și ban, între adevăr și amăgire” (Kostas Gheorgousopoulos).
Cu prilejul „Anului literar Kambanellis”, Fundația Culturală greacă a pregătit două evenimente: unul editorial, în colaborare cu Editura Omonia, prin publicarea unui volum ce cuprinde trei texte dramatice ale scriitorului, și altul teatral, în colaborare cu Teatrul Național Radiofonic, prin montarea piesei Curtea minunilor.
Spectacolul radiofonic va avea premiera în data de 11 noiembrie, ora 23:00, pe postul Radio România Cultural, iar volumul va fi lansat în data de 12 noiembrie, ora 12:30, la Librăria Cărturești Carusel.
Fundația Culturală Greacă din București participă la a doua ediție a festivalului de film cineFEMINA, desfășurat la București în perioada 7-10 iulie. Festivalul a luat naștere ca o recunoaștere adusă femeilor din industria cinematografică (regizoare, scenariste, producătoare), care au contribuit prin munca lor la transformarea industriei într-un loc mai egal din punct de vedere al genului.
Filmul prezentat de Fundația Culturală Greacă, Mare verde / Πράσινη θάλασσα (2020, 1h 35min), este regizat de Angeliki Antoniou și are ca sursă de inspirație romanul Să vadă marea de Evgenia Fakinou.
Anna (Angeliki Papoulia), protagonista filmului Mare verde, este o femeie misterioasă care, în urma unei amnezii, se străduiește să-și recupereze trecutul. Își găsește refugiul în bucătăria unei taverne din port, unde, printre aromele condimentelor și a unor vechi rețete, amintirile încep să revină. Apropierea de clienți și iubirea o ajută să înceapă o viață nouă, până când adevărata viață a Annei iese din nou la suprafață...
Angeliki Antoniou, realizatoarea filmului Eduard (2006) și Atenieni necunoscuți (2020), revine cu un film ce amintește de arta lui Aki Kaurismäki (Omul fără trecut constituie una dintre referințele cinefile ale filmului). Antoniou își îndreaptă atenția spre cei care s-au închis într-un „înainte”, incapabili să aibă un „apoi”.
Când?
Duminică, 10 iulie, ora 18:30
Unde?
Cinema „Elvire Popescu”, Institutul Francez din București
Filmul este subtitrat în limba engleză și română.
Trailer:
https://www.youtube.com/watch?v=hgxVoWc1YGk
Eveniment Facebook:
https://www.facebook.com/events/961380844538616
Fundația Culturală Greacă de la București participă la ediția a XXVI-a a Festivalului Filmului European cu un al doilea film, Eftyhia (2019), în regia lui Angelos Frantzis, după un scenariu de Katerina Bei, inspirat de romanul „Bunica mea Eftyhia” de Rea Manelli.
Proiecția va avea loc în data de 7 mai, orele 13:45, la Cinemateca Eforie (Strada Eforie 2, București).
Sinopsis:
Filmul prezintă viața celei mai renumite textiere de cântece populare grecești, Eftyhia Papagianopoulou (1893-1972), din momentul plecării acesteia din Smirna și urmărind încercările disperate de a se adapta noii vieții din Grecia. O personalitate fascinantă, care și-a lăsat amprenta asupra muzicii grecești, multe dintre versurile compuse de ea devenind hituri naționale.
Regia: Angelos Frantzis
Scenariu: Katerina Bei
Cu: Karyofyllia Karambeti, Katia Goulioni, Dina Mihailidou, Pygmalion Dadakaridis, Thanos Tokakis, Pavlos Orkopoulos, Evanghelia Syriopouloy, Lila Baklesi ș.a.
Muzică: Minos Matsas
Interpretează: Yorgos Dalaras, Eleonora Zouganeli, Kostas Trandafyllidis, Maria Kitsou
Fundația Culturală Greacă din București participă la ediția a XXVI-a a Festivalului Filmului European cu filmul Broadway, primul lungmetraj al regizorului Christos Massalas.
Proiecția va avea loc în data de 7 mai, orele 20:00, la Cinemateca Eforie (Strada Eforie 2, București).
Sinopsis:
Nelly a evadat din mijlocul unei familii înstărite și dominatoare, alegând să danseze într-un club de striptease. Aici îl întâlnește pe Markos, un escroc șarmant, care o ajută să scape de oamenii tatălui ei. Markos îi devine protector și iubit, aducând-o în Broadway, un complex comercial abandonat din Atena, unde și-au găsit adăpost un grup de hoți și o maimuță. O vreme, totul merge bine, până când un misterios personaj își face apariția, tulburând ordinea precară de până atunci.
Cu Elsa Lekakou, Stathis Apostoloy, Foivos Papadopoulos, Rafael Papad, Salim Talbi și Christos Politis
Regia & scenariul: Christos Massalas
Producător: Amanda Livanou/ Coproducători: Bertrand Gore (Franța), Cristian Nicolescu (România)
Muzică: Gabriel Yared
Imagine: Konstantinos Koukoulios / Montaj: Yorgos Lamprinos/ Scenograf: Anna Georgiadou/ Costume: Marli Aliferi / Coregrafie: Chali Jennings / Sunet: Simitris Kanellopoulos, Valia Tserou, Vincent Verdoux / Machiaj: Ioanna Lygizou
Cu sprijinul: Centrului Grec al Cinematografiei, ΕΡΤ, ΕΚΟΜΕ, Fundația Onasis, CNC, Île-de-France, Sundance Institute, Cinefondation, Festival de Cannes
