Actualitatea lui Thucydides — conferință

Muzeul Național al Literaturii Române și Fundația Culturală Greacă vă invită în data de 4 iunie, ora 18:00, la o conferință cu tema „Actualitatea lui Thucydides. Cum îl putem citi în contextul politic de azi”, susținută la sediul MNLR din Strada Crețulescu nr. 8 de Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor – alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu – al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de douăsprezece volume, dintre care șase au fost publicate până acum.

 

În urmă cu mai bine de 2.400 de ani Thucydides își avertiza cititorii: „cei care vor dori să aibă imaginea limpede a ceea ce s-a întâmplat și a celor care se vor mai întâmpla din nou cândva, potrivit firii omenești, vor găsi folos în această istorie” (Thuc. 1, 22, 4). De-a lungul veacurilor care au urmat, fiecare generație l-a citit pe Thuycydides în cheia epocii sale. Azi, în 2024, ce ne spune nouă Thucydides?

– Theodor Georgescu

 

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Închide ochii și respiră orașul

Fundația Culturală Greacă, în parteneriat cu Primăria Capitalei, prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, organizează în data de 6 iunie, ora 18:00, la Casa Eliad (Bd. Mircea Vodă nr. 5), o întâlnire dedicată orașului și mirosurilor lui, cu titlul „Închide ochii și respiră orașul”.

Doina Ruști și Claudiu Sfirschi-Lăudat vă invită să închideți ochii, să respirați orașul și să-i ascultați sunetele. Mai concret, vă dau întâlnire la Casa Eliad, pentru a porni împreună cu voi într-o călătorie olfactivă prin Bucureștiul de azi și de ieri, printre mirosuri suave sau grele și printre pagini de cărți. Ce miresme se desprind dintr-un manuscris fanariot, ce ne duce de nas pe străzile orașelor, cum să cunoști lumea altfel decât prin simțurile distanței, iată câteva întrebări la care gazdele nu promit că vor da un răspuns definitiv. Tocmai de aceea, Doina și Claudiu au deschis casa și au poftit alți câțiva invitați, pentru a vă încânta auzul și nasul.

Creatoarea de parfumuri Iulia-Victoria Neagoe ne propune să ne oprim o clipă pentru o perspectivă nouă asupra mediului de viață urban, pornind de la mirosurile orașului și făcând un zoom-in olfactiv în spațiul de locuit, pentru a percepe legătura mirosurilor cu spațiul, într-o călătorie inedită susținută de esențe și acorduri parfumate.

Și întrucât între miros și muzică există un dialog continuu, printre cuvinte și esențe parfumate, veți putea asculta trei compoziții alese special pentru această întâlnire și interpretate de violonistul Charalampos Konstantindis și pianistul Andrei Mihai Surdu:

Nikos Skalkottas — „Trei dansuri populare grecești, AK60”

Alkis Baltas — „Suita cipriotă pentru vioară și pian”

Mozart — „Sonata pentru vioară și pian în mi minor, KV 304” 

 

***

 

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. Accesul se va face cu un sfert de oră înainte de începerea evenimentului. 

Durata evenimentului: 1h 40m

Iakovos Kambanellis, Curtea miracolelor. Teatru

Cuvânt-înainte de Nikos I. Koukis

Traduceri de Andreea Anghel, Simona Teodoroiu și Liana Voinescu

Editura Omonia & Fundația Culturală Greacă

București, 2022

ISBN: 978-606-8916-30-9

Volumul va fi prezentat în cadrul Festivalului Național de Teatru,

în data de 12 noiembrie, ora 12:30, la Librăria Cărturești Carusel.

 

La o sută de ani de la nașterea dramaturgului Iakovos Kambanellis, Ministerul Culturii și Sporturilor din Grecia a declarat 2022 „Anul literar Kambanellis”, un bun prilej pentru Fundația Culturală Greacă și Editura Omonia de a-l sărbători și în România prin publicarea a trei texte dramatice reprezentative – Curtea miracolelor, A șaptea zi a creațieiși Cele patru picioare ale mesei –, în traducerea a trei tinere traducătoare: Andreea Anghel, Simona Teodoroiu și Liana Voinescu.

Sperăm ca această ediție să trezească interesul publicului larg și pe acela al teatrelor din țara noastră pentru opera aparte a acestui dramaturg care a lăsat o moștenire valoroasă teatrului contemporan grecesc, definindu-l și, totodată, deschizându-i orizonturile. Gestul nostru își găsește, astfel, locul firesc în seria de acțiuni menite să promoveze cultura și civilizația greacă în România și sperăm să aibă roadele cuvenite.

Cuvântul-înainte este semnat de Nikos I. Koukis, președintele Fundației Culturale Grecești de la Atena: 

„Publicarea în limba română a celor trei texte dramatice de Iakovos Kambanellis este, fără îndoială, o inițiativă extraordinară, care extinde influența operei unui important autor dramatic grec, considerat a fi «părintele»  dramaturgiei grecești postbelice. Purtând întipărită în suflet detenția în purgatoriul nazist de la Mauthausen, din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Iakovos Kambanellis se va apropia de om și de trebuințele acestuia cu sensibilitate și se va lupta pentru o societate mai bună. Piesele lui de teatru, așa cum mărturisește chiar autorul, nu sunt niște produse pur spirituale, ci se inspiră din viața însăși, din societatea și nevoile acesteia, străduindu-se, totodată – cu succes –, să-și depășească contextul istoric și să surprindă aventura în timp a omului. Iakovos Kambanellis este un fenomen. Fără o formație în domeniu, se dovedește a fi un talent în scrierea dramatică. Și își pune amprenta asupra teatrului și lumii culturale a țării noastre, înglobând în opera lui aventura grecilor, parcursul politic, social și cultural al înaintașilor lui. Tocmai de aceea scrierile lui vorbesc direct inimii și minții noastre.”

„Originar din insula Naxos, în Ciclade, Iakovos Kambanellis (1921-2011) s-a afirmat ca dramaturg prin excelență, cultivând însă cu succes și alte genuri. Din vara anului 1943 până în 1945 a fost închis în lagărul de la Mauthausen, în Austria, experiență dramatică imortalizată în cronica omonimă publicată în 1961. Membru al Academiei din Atena (1999). Cele peste șase decenii de carieră teatrală (piesa de debut a fost scrisă în 1950) au pecetluit evoluția teatrului neoelen a ultimei jumătăți de veac. Succesul adus de Curtea miracolelor (1957) a fost consolidat cu piese mai ample sau într-un act în care a lărgit necontenit sfera tematică și a înnoit mijloacele de expresie. Piesele sale, comedii care ating adesea coarda dramaticului și tragicului, fac parte din repertoriul «clasic» al teatrelor grecești, fiind prezente și pe numeroase scene din alte țări. Personalitate complexă, s-a afirmat în paralel ca prozator, eseist și publicist. Notabilă rămâne și contribuția sa în cinematografie, atât ca scenarist, cât și ca regizor. (Elena Lazăr, traducătoare, editoare și directoare a Editurii Omonia)

Kambanellis este primul care „a reușit să localizeze tipul grecului reprezentativ pentru perioada postbelică, creionând cu eficiență dramatică un om visător și mic escroc, ins iubăreț și trădat, prins în capcană și generos totodată, împărțit între rațiune și sentiment, între iubire și ban, între adevăr și amăgire” (Kostas Gheorgousopoulos).

Anul literar Kambanellis

Cu prilejul „Anului literar Kambanellis”, Fundația Culturală greacă a pregătit două evenimente: unul editorial, în colaborare cu Editura Omonia, prin publicarea unui volum ce cuprinde trei texte dramatice ale scriitorului, și altul teatral, în colaborare cu Teatrul Național Radiofonic, prin montarea piesei Curtea minunilor.

Spectacolul radiofonic va avea premiera în data de 11 noiembrie, ora 23:00, pe postul Radio România Cultural, iar volumul va fi lansat în data de 12 noiembrie, ora 12:30, la Librăria Cărturești Carusel.

Iakovos Kambanellis, Curtea miracolelor. Teatru

traduceri de Andreea Anghel, Simona Teodoroiu și Liana Voinescu

Editura Omonia & Fundația Culturală Greacă, București, 2022

ISBN: 978-606-8916-30-9

🎥 FCG, la cineFEMINA 2022

 

Fundația Culturală Greacă din București participă la a doua ediție a festivalului de film cineFEMINA, desfășurat la București în perioada 7-10 iulie. Festivalul a luat naștere ca o recunoaștere adusă femeilor din industria cinematografică (regizoare, scenariste, producătoare), care au contribuit prin munca lor la transformarea industriei într-un loc mai egal din punct de vedere al genului.

Filmul prezentat de Fundația Culturală Greacă, Mare verde / Πράσινη θάλασσα (2020, 1h 35min), este regizat de Angeliki Antoniou și are ca sursă de inspirație romanul Să vadă marea de Evgenia Fakinou.

Anna (Angeliki Papoulia), protagonista filmului Mare verde, este o femeie misterioasă care, în urma unei amnezii, se străduiește să-și recupereze trecutul. Își găsește refugiul în bucătăria unei taverne din port, unde, printre aromele condimentelor și a unor vechi rețete, amintirile încep să revină. Apropierea de clienți și iubirea o ajută să înceapă o viață nouă, până când adevărata viață a Annei iese din nou la suprafață...

Angeliki Antoniou, realizatoarea filmului Eduard (2006) și Atenieni necunoscuți (2020), revine cu un film ce amintește de arta lui Aki Kaurismäki (Omul fără trecut constituie una dintre referințele cinefile ale filmului). Antoniou își îndreaptă atenția spre cei care s-au închis într-un „înainte”, incapabili să aibă un „apoi”. 

Când?
Duminică, 10 iulie, ora 18:30

Unde?
Cinema „Elvire Popescu”, Institutul Francez din București

Filmul este subtitrat în limba engleză și română.

 

Trailer:

https://www.youtube.com/watch?v=hgxVoWc1YGk

Eveniment Facebook:

https://www.facebook.com/events/961380844538616

 

🎥 „Eftyhia”, la Festivalul Filmului European / București

Fundația Culturală Greacă de la București participă la ediția a XXVI-a a Festivalului Filmului European cu un al doilea film, Eftyhia (2019), în regia lui Angelos Frantzis, după un scenariu de Katerina Bei, inspirat de romanul „Bunica mea Eftyhia” de Rea Manelli.

 

Proiecția va avea loc în data de 7 mai, orele 13:45, la Cinemateca Eforie (Strada Eforie 2, București).

 

 

Sinopsis:

Filmul prezintă viața celei mai renumite textiere de cântece populare grecești, Eftyhia Papagianopoulou (1893-1972), din momentul plecării acesteia din Smirna și urmărind încercările disperate de a se adapta noii vieții din Grecia. O personalitate fascinantă, care și-a lăsat amprenta asupra muzicii grecești, multe dintre versurile compuse de ea devenind hituri naționale.

 

Regia: Angelos Frantzis

Scenariu: Katerina Bei

Cu: Karyofyllia Karambeti, Katia Goulioni, Dina Mihailidou, Pygmalion Dadakaridis, Thanos Tokakis, Pavlos Orkopoulos, Evanghelia Syriopouloy, Lila Baklesi ș.a.

Muzică: Minos Matsas

Interpretează: Yorgos Dalaras, Eleonora Zouganeli, Kostas Trandafyllidis, Maria Kitsou

 

🎥 „Broadway”, la Festivalul Filmului European

Fundația Culturală Greacă din București participă la ediția a XXVI-a a Festivalului Filmului European cu filmul Broadway, primul lungmetraj al regizorului Christos Massalas.

Proiecția va avea loc în data de 7 mai, orele 20:00, la Cinemateca Eforie (Strada Eforie 2, București).

 

 

Sinopsis:

Nelly a evadat din mijlocul unei familii înstărite și dominatoare, alegând să danseze într-un club de striptease. Aici îl întâlnește pe Markos, un escroc șarmant, care o ajută să scape de oamenii tatălui ei. Markos îi devine protector și iubit, aducând-o în Broadway, un complex comercial abandonat din Atena, unde și-au găsit adăpost un grup de hoți și o maimuță. O vreme, totul merge bine, până când un misterios personaj își face apariția, tulburând ordinea precară de până atunci.

 Cu Elsa Lekakou, Stathis Apostoloy, Foivos Papadopoulos, Rafael Papad, Salim Talbi și Christos Politis

Regia & scenariul: Christos Massalas

Producător: Amanda Livanou/ Coproducători: Bertrand Gore (Franța), Cristian Nicolescu (România)

Muzică: Gabriel Yared

Imagine: Konstantinos Koukoulios / Montaj: Yorgos Lamprinos/ Scenograf: Anna Georgiadou/ Costume: Marli Aliferi / Coregrafie: Chali Jennings / Sunet: Simitris Kanellopoulos, Valia Tserou, Vincent Verdoux / Machiaj: Ioanna Lygizou

 

Cu sprijinul: Centrului Grec al Cinematografiei, ΕΡΤ, ΕΚΟΜΕ, Fundația Onasis, CNC, Île-de-France, Sundance Institute, Cinefondation, Festival de Cannes

 

 

Înscrieri la Secția de Limba și Literatura Neogreacă

 SECȚIA DE LIMBA ȘI LITERATURA NEOGREACĂ 

din cadrul FACULTĂȚII DE LIMBI ȘI LITERATURI STRĂINE

A UNIVERSITĂȚII DIN BUCUREȘTI 

 

anunță 

înscrierea la programul de studii universitare de limba și literatura neogreacă

și o altă limbă și literatură străină la alegere dintre

engleză, germană, franceză, italiană, spaniolă, portugheză, catalană, latină, suedeză, rusă, coreeană, persană

pe 16 locuri de la buget (gratuite) și 14 locuri cu taxă (în valoare de 3500 lei pe an) 

până pe 20 iulie 2021, zilnic între orele 10.00-16.00 (sâmbătă și duminică 10.00-14.00) în sediul din strada Pitar Moș, 7-13 

Actele necesare înscrierii sunt disponibile pe

https://admitere.lls.unibuc.ro/informatii/inscriere/acte-necesare/

 

Criteriul de admitere îl constituie exclusiv media obținută la examenul de bacalaureat.

 

Primii trei admiși vor primi o bursă de studiu de 300 de euro pe lună din partea Asociației Culturale Protagoras.

În cadrul tuturor anilor de studiu cursurile practice dedicate învățatului limbii grecești sunt predate exclusiv de vorbitori nativi detașați din Grecia.

Studenții secției pot urma un semestru sau un an din cei trei de facultate la Universitățile din Atena, Salonic, Ioannina, Patras, Rodos, Tracia, Cipru sau pot frecventa cursurile de vară ale acestor Universități.  

Secția de neogreacă facilitează angajarea absolvenților în baza colaborării strânse cu Camera Bilaterală de Comerț Eleno-Română și cu Biroul Economic și Comercial al Ambasadei Republicii Elene la București. 

 

Pentru mai multe informații

 https://admitere.lls.unibuc.ro/

sau 0722505969 (prof. Tudor Dinu)

O revoluție într-un podcast: „Grεciα: Rεvoluțiε și rεvoluții”

 
Vine vacanța, dar de data asta nu cu trenul, ci mai simplu: cu podcastul despre Grecia!

Fundația Culturală Greacă, împreună cu Față/Verso, podcastul cu cititori binedispuși, cheamă la luptă… nu, doar la ascultat episoadele sezonului „Grecia: Revoluție și revoluții”, inspirat de anul festiv 2021 pentru Grecia, în care se sărbătoresc 200 de ani de independență.

La această petrecere de aniversare sunt invitați să ne povestească vrute și știute cei apropiați și inspirați de muzica Greciei, de obiceiurile și veșmintele locuitorilor, de istoria țării, de literatura și de personajele ei.

 

O revoluție atrage după sine și alte revoluții, dorințe de schimbare și idei constructive — de aceea, aruncăm o privire spre mersul lucrurilor în Grecia pornind de la Revoluția de la 1821, păstrând în raza vizuală, desigur, spre referință și delectare, și teritoriul nostru încă în formare. 

Într-un format compact și binedispus, sezonul „Grecia: Revoluție și revoluții” vă invită atât să călătoriți în timp, printre culori, sunete și chicoteli, cât și să-l purtați cu voi oriunde veți merge, în valiza de vacanță, în căștile de acasă și în gândurile și conversațiile voastre.

Noul sezon pregătit de Față/Verso și Fundația Culturală Greacă va fi lansat pe 25 martie, de Ziua Națională a Greciei, pe toate aplicațiile de podcast (Spotify, Apple Podcasts, Stitcher, Google Podcasts, Buzzsprout etc.) și pe site-urile organizatorilor, fata-verso.ro, hfc-worldwide.org/bucharest/.

Gazdele și realizatorii podcastului Față/Verso sunt Simina Popa și Claudiu Sfirschi-Lăudat. Mai multe despre gazde și proiect, găsiți pe site-ul nostru.

 
La mulți ani, Ελλάδα!
 
 
 
Partener: Librăriile Cărturești

Antonis Mystakidis Mesevrinos, o monografie — Editura Omonia

Theodosis Pylarinos

Antonis Mystakidis Mesevrinos. Monografie

Ediție bilingvă 

Traducere de Elena Lazăr

Editura Omonia, 2020, 328 pag.+24 pagini ilustrații color 

 

Al doilea număr din septembrie al colecției „Biblioteca de Literatură Neoelenă” oferă o monografie dedicată unei strălucite personalități a diasporei grecești. Născut în localitatea Almyros, în Thessalia, Antonis Mystakidis(1908-1989), cunoscut și sub pseudonimul Mesevrinos, de la antica Mesembria (astăzi Nesebăr, în Bulgaria), locul de baștină al părinților săi, și-a petrecut primul sfert de secol al vieții în România. Elev al Liceului grecesc din București, a urmat apoi Filologia Clasică, într-o perioadă când aceste studii atingeau un vârf în România. Primii ani după absolvirea facultății îi petrece la Sulina, ca director al școlii comunității grecești din oraș. Debutul literar ca poet, editor de revistă, jurnalist (colaborator activ la presa greacă din România) și traducător are loc încă din anii de liceu. În 1940 se înrolează ca voluntar în războiul purtat de patria sa pe frontul albanez.

Dacă în România se afirmase deja ca traducătorul cel mai prolific de literatură greacă în română, în Grecia și mai apoi în Egipt și Suedia, își va câștiga renumele de cel mai activ traducător de literatură română în greacă. În afară de traduceri și studii despre scriitorii români, în anii războiului petrecuți la Salonic va publica trei lucrări cu tematică românească, între care și un studiu, rămas până astăzi unicat în cultura greacă, dedicat „genialului poet român Mihai Eminescu”.

Profesor, timp de trei ani (1953-1956), la o vestită școală grecească, Ambetios, din capitala Egiptului, Antonis Mystakidis va continua, în paralel cu promovarea literaturii grecești pe noile meleaguri, să le facă cunoscute grecilor din țara Nilului pagini din literatura țării unde-și petrecuse primii ani de viață. Texte de autori români pot fi întâlnite în diverse reviste grecești de la Cairo la Alexandria lui Kavafis. 

Va rămâne atașat de literatura română și după 1957, când se stabilește în Suedia (profesor de greacă la Universitatea din Lund și visiting professor la cea din Copenhaga), continuând să publice traduceri în diverse publicații grecești. Într-un abecedar tipărit pentru copiii grecilor din Suedia figurează, de pildă, traducerea prozei Cinci pâini de Ion Creangă. Așa cum constată autorul, „România n-a uitat-o Mystakidis niciodată. Să fi fost chemarea vieții spirituale pe care a întâlnit-o acolo, a rudelor, a operei pe care o lăsase în urmă? O purta mereu în gând, și-i oferea cu recunoștință trofee, preocupat de literatura română, singurul grec care a legat atât de strâns prin activitatea de traducător literaturile celor două popoare”.

Editor, inițiator de colecții („Biblioteca Eleno-Scandinavă” și „Caietele lui Rigas”), Mystakidis va atrage în echipa sa de colaboratori un grup de tineri filologi și scriitori ciprioți. Astfel, Ciprul este noua arie de străvechi elenism care intră acum în sfera preocupărilor sale. Insula Afroditei va rămâne atât de aproape de inima sa, încât Mystakidis o alege pentru a-i adăposti o mare parte din munca de-o viață – arhiva sa, găzduită de Centrul de Cercetări al Sfintei Mănăstiri Kykkou, sub egida căruia au și apărut, în ultimii ani, câteva volume din corespondența acestuia cu nume ilustre ale literaturii grecești și cipriote. 

Trăind departe de România și de Grecia, Antonis Mystakidis rămâne, din păcate, puțin cunoscut, îndeosebi tinerelor generații de filologi, cercetători și scriitori din cele două țări. De aici și inițiativa lucrării de față, elaborată de profesorul atenian Theodosis Pylarinos. Dorind să repare această nedreptate, autorul, profesorul Theodosis Pylarinos, încearcă să fixeze totodată locul care i se cuvine lui Antonis Mystakidis în istoria literaturii neoelene și, pe cât posibil, și în cea a literaturii grecești din România și a literaturii române. Rod al unei asidue și atente cercetări în uriașa arhivă existentă în Cipru, dar și în cea găzduită de Arhiva Istorică și Literară Greacă din Atena, monografia de față reconstituie biografia protagonistului, stăruind, în fiecare etapă a vieții, asupra multiplelor preocupări ale acestuia, asupra legăturilor, prin intermediul corespondenței, cu mari personalități literare și culturale ale epocii sale.

Absolvent al Facultății de Filosofie a Universității din Atena, Theodosis Pylarinos (n. Atena, 1946), a predat, din 1998, istoria literaturii neoelene la Universitățile din Patras, Atena și la Universitatea Ioniană din Kerkyra, de unde s-a pensionat în 2013. Semnatar a sute de articole și studii în revistele literare grecești și cipriote, este îngrijitor de ediții și autor al mai multor lucrări de istorie literară apărute la Atena sau la Nicosia. Interesat de Școala din Heptanez, curent literar afirmat la sfârșitul secolului XVIII și în prima jumătate a celui următor în Insulele Ionice, Theodosis Pylarinos este totodată unul dintre cei mai asidui cercetători ai literaturii cipriote (mărturie și cele două premii conferite, în 2007 și 2012, de Ministerul Educației și Culturii din Cipru). 

Constatând bogatul material legat de România din arhiva Mystakidis, profesorul atenian, aflat acum la a doua prezență editorială în România (după ediția bilingvă apărută în 2014 a Discursurilor cipriotului Epaminondas Frangoudis, primul profesor de greacă numit de Al.I. Cuza la Universitatea din București, ediție apărută în 2014), a propus Editurii Omonia publicarea acestei monografii, în română și greacă, cele două limbi care i-au modelat spiritul, limbi în care s-au plăsmuit creații pe care cărturarul, profesorul, poetul, traducătorul și editorul Antonis Mystakidis le-a difuzat cu același devotament.

O bună parte din corespondența lui Mystakidis cu personalități din diverse spații ale elenismului, ca și din materialul iconografic sunt inedite. 

Ediția, apărută cu sprijinul Fundației Culturale Grecești și al Stem Life S.A.-Euromedics Cryo Bank, constituie un prețios instrument de lucru pentru cercetătorii din România, Grecia și Cipru, cărora le este în primul rând destinat.

Ziua Europeană a Limbilor 2020

Ziua Europeană a Limbilor 2020

La începutul anului școlar, vă invităm să participați la evenimentele dedicate Zilei Europene a Limbilor, care se sărbătorește anual  la inițiativa comună a Consiliului Europei și a Comisiei Europene, reunind cetățenii din întreaga Europă și nu numai sub steagul diversității și bogăției lingvistice. 

Anul acesta, ne concentrăm pe importanța #traducerii într-o lume a globalizării și a libertății de mișcare!

Ia parte la concursurile Europa FM și Kahoot și câștigă premiile de anul acesta. 10 limbi îți vor da de furcă: germană, engleză, spaniolă, franceză, greacă, maghiară, poloneză, portugheză, turcă și, desigur, română! 

În perioada 21-25 septembrie, te așteptăm pe frecvențele Europa FM de luni până joi la Clubul de seară și vineri la Clubul de weekend între orele 18:00 și 21:00 pentru a participa la un radio quiz. Ascultă cu atenție jocurile de cuvinte și câștigă cărți sau benzi desenate în fiecare zi. Vineri te așteaptă marele premiu, o tabletă!

Din 26 septembrie (din 2001, Ziua Europeană a Limbilor) și până pe 30 septembrie (Ziua Internațională a Traducerii), conectează-te pe aplicația Kahoot și jonglează cu cunoștințele și intuiția răspunzând la întrebările privind cele 10 limbi.

 

#EDLangs #DiscoverTranslation

 

Recomandat de Europa FM

 

Parteneri: Institutul Goethe, Institutul Polonais, Institutul Cervantes, Institutul Camoes, British Council, Fundaţia Culturală Greacă, Institutul Cultural Maghiar din Bucuresti, Institutul Yunus Emre, Institutul francez, în colaborare cu Reprezentanța Comisiei Europene în România, în cadrul culsterului EUNIC Romania.

„Astă seară nu avem prieteni” de Sofia Nikolaidou, la Editura Omonia

Editura Omonia anunță apariția volumului Astă seară nu avem prieteni de Sofia Nikolaidou, în traducerea Elenei Lazăr. Colecția „Biblioteca de Literatură Neoelenă” a Editurii Omonia s-a îmbogățit recent cu traducerea unui roman care, în pofida titlului, își va câștiga cu siguranță prieteni în rândul cititorilor români. Apărută în 2010 la editura ateniană Metaihmio și încununată în 2011 cu Athens Prize for Literature, cartea a fost tradusă în ebraică.

Salutat cu entuziasm de critică la apariție, romanul Sofiei Nikolaidou acoperă temporal mai multe decenii din istoria modernă a Greciei, de la anii ocupației naziste, până la manifestațiile din decembrie 2008. În opinia criticului și prozatorului Dimosthenis Kourtovik (cu două cărți traduse în România), „Nikolaidou își împarte atenția între oameni foarte diferiți din generații diferite și le împletește în mod convingător destinele într-o narație-comentariu despre raportul dintre Istorie, identitatea politică și morala personală în cazul concret al experienței grecești moderne”. O galerie de personaje din toate categoriile sociale, de la oameni simpli la universitari, doctoranzi, ocupanți germani, și de toate vârstele, de la școlari, studenți la bunici, sunt actorii unei drame care se derulează în ritm alert și obligă cititorul s-o parcurgă cu sufletul la gură. Toți sunt marcați de Istoria pe care o trăiesc, străduindu-se și izbutind, mai mult sau mai puțin, să-i perceapă sensul, destui însă reușesc să se strecoare, să profite de tumultul evenimentelor și să scape neatinși de vâltoare. Scena dramei colective, dar și a dramelor personale ale protagoniștilor, este orașul Salonic, al doilea oraș al Greciei, Salonicul din anii războiului, cu lagărul nazist și cartierul evreiesc pustiit, cu biserica Sfânta Sofia transformată în școală, dar și Salonicul anilor 80 și al primului deceniu al noului secol, Salonicul studenților și profesorilor de la vestita Universitate Aristotel. „Iar dramatizarea” – notează semnatarul postfeței, Theodoros Papanghelis — „ se face cu împletituri narative încrucișate între înainte și după, între recentul ieri și aproape sositul azi, așa cum se-ntâmplă când deschizi albume de familie și vezi intersectându-se în ele atâtea traiectorii personale”.

Romanul Astă-seară nu avem prieteni – mărturisește autoarea – «asociază aventura istorică a unei țări, a țării mele, cu viața „la cald”. Se desfășoară de-a lungul unui secol de istorie aproape contemporană. Vorbește despre lucruri pe care le știm bine în Europa: Ocupația, colaboraționismul, instruirea și ierarhia academică ce sfărâmă destine, politica, dar și sângele vărsat, care ne obligă, chiar mai mult decât ideile, să alegem tabăra… Nutresc speranța că pentru cititorul român care a trăit pe pielea lui tăvălugul Istoriei sau a auzit de la părinți despre grozăviile care s-au întâmplat în țara lui, multe dintre acestea îi vor părea cunoscute și îl vor îndemna la reflecție.»

„Sofia Nikolaidou” — conchide Theodoros Papanghelis — „scrie o istorie care își revendică propriul ei adevăr și farmec, dincolo de identificările de gen (roman istoric, universitar). Astă-seară nu avem prieteni este o reușită a maturității ambițioase care evoluează impetuos.”

Semnatarul postfeței, Theodoros Papanghelis este profesor de filologie latină la Universitatea Aristotel. Traducător în greacă al lui Vergilius (Eneida), Ovidius (Ars amandi) și autor al unor lucrări despre Roma antică și literatura latină. Membru al Academiei din Atena (din 2013).

În colecția „Biblioteca de Literatură Neoelenă”, inițiată în 1999 de Editura Omonia (f.1991), au apărut mai bine de jumătate din totatul traducerilor din literatura greacă publicate în ultimii treizeci de ani în România.

Prezenta ediție a apărut cu sprijinul domnului Vasilis Chrelias.

 

Sofia Nikolaidou a studiat filologia clasică la Universitatea Aristotel din Salonic, unde a susținut și doctoratul (cu o temă despre valorificarea informaticii în predarea literaturii). Între 1992 și 2018 a lucrat ca profesor în învățământul gimnazial. Din 2002 predă un curs de scriere literară la seminarii și programe de masterat și din 2019 susține același curs la Secția de Jurnalistică și Comunicare Mass-Media a Universității Aristotel din Salonic. De la debutul din 2003 a publicat mai multe romane (între care un loc aparte îl ocupă trilogia alcătuită din romane de sine stătătoare, dar cu aceleași personaje: Astă-seară nu avem prieteni, 2010, Athens Prize for Literature, tradus în ebraică, Dansează elefanții, 2012, apărut și în engleză la editura americană Melville House, La sfârșit eu sunt învingătorul, 2017), volume de nuvele și studii (Literatura și noile tehnologii, Cum vin cuvintele: Arta și tehnica scrierii literare ș.a.). Traduceri din dramaturgia greacă antică (Euripide, Sofocle). Romanul Dansează elefanții a constituit punctul de plecare pentru piesa În favoarea Greciei. Chestiunea Polk în actualitate, jucată pe scena Teatrului de Stat al Greciei de Nord din Salonic. Între distincțiile primite se numără Premiul de Stat pentru Literatură acordat unui scriitor care promovează dialogul pe teme sociale sensibile, conferit în 2015 pentru lucrarea Bine și azi. Cronica bolii mele de cancer la sân (carte prezentată la sediul Uniunii Elene din România, cu prilejul vizitei scriitoarei la București, în toamna anului 2019, la invitația Asociației Culturale Grecești din România „Nostos”). Cel mai recent roman, Brățara de aur. Oameni adevărați își povestesc istoriile lor, a apărut în pragul verii 2020 la aceeași editură ateniană, Metaihmio, unde a apărut și romanul tradus în limba română.

 

***

Sofia Nikolaidou, Astă seară nu avem prieteni

Traducere de Elena Lazăr

Cuvântul autoarei la ediția în limba română

Postfață de Theodoros Papanghelis

Editura Omonia, București, 2020, 240 pag.

 

Cursuri online de limba greacă — octombrie-decembrie 2020

CURSURI DE LIMBĂ GREACĂ

OCTOMBRIE–DECEMBRIE 2020

 

 

Perioada de înscriere:

14 – 30 septembrie 2020 (în zilele lucrătoare). 

 

>>> Vă rugăm să nu solicitați formularul mai devreme de data de 14 septembrie!

>>> Cursurile se desfășoară online!

 

Durata modului: 32 de ore/ 16 cursuri

Taxă: 600 RON

 

Module:

O grupă A1 (începători)

O grupă de nivel mediu 

O grupă de nivel avansat

 

Cursurile – cu o durată de două ore, cu pauză – se vor desfășura seara, după ora 18:00.

 

Etapele înscrierii:

1. Solicitarea prin e-mail (fundatiaculturalagreaca@gmail.com) a Formularului de înscriere.

2. Completarea formularului și trimiterea acestuia, în termen de o zi de la primire, la adresa de e-mailfundatiaculturalagreaca@gmail.com, cu subiectul: „Înscriere curs + numele solicitantului”.

3. Plata taxei de curs (600 RON) și trimiterea dovezii plății, în termen de 48 de ore de la trimiterea formularului, la adresa de e-mail de mai sus, cu subiectul: „Dovadă plată + numele solicitantului”.

NOTĂ: În cazul în care nu se va face dovada plății în 48 ore, se pierde locul reținut în urma trimiterii formularului completat.

 

Înscrierile se fac în limita locurilor disponibile pentru o grupă și în ordinea primirii formularelor de înscriere confirmate de dovada plății.

 

Detalii plată:

Fundația Culturală Greacă

Bd. Pache Protopopescu 6, sector 2, București, România

Cont: 100031841313 – IBAN: RO44BRMA0530012416500000

deschis la Banca Românească, Filiala Calea Victoriei

CIF: 23989271 

 

 

****

 

ΜΑΘΗΜΑΤΑ EΛΛΗΝΙΚΩΝ

Οκτώβριος-Δεκέμβριος 2020

 

Τα μαθήματα Ελληνικών συνεχίζονται σε διαδικτυακή μορφή από την Εστία του ΕΙΠ στο Βουκουρέστι στο διάστημα Οκτωβρίου – Δεκεμβρίου 2020.

Περίοδος εγγραφών:
14-30 Σεπτεμβρίου 2020 (εργάσιμες μέρες)

Διάρκεια: 32 ώρες / 16 συνεδρίες
Δίδακτρα: 600 lei

Τμήματα:
– Αρχαρίων
– Μεσαίου επιπέδου
– Προχωρημένων

Περισσότερες πληροφορίες και εγγραφές στην διεύθυνση ηλεκτρονικού ταχυδρομείου:
fundatiaculturalagreaca@gmail.com

EUROPIUM — 14 iulie, ora 21:00, în Grădina cu filme

Marți, 14 iulie, de la ora 21:00, vă invităm la Seara Filmului de Dans în Grădina cu Filme!

În parteneriat cu Grădina cu filme - Cinema & More / Creart și Οnassis Cultural Centre Athens, proiectăm „Europium” – o înregistrare a spectacolului produs de Onassis STEGI și Fighting Monkey / RootlessRoot, prezentat la Atena (www.onassis.org).

Subtitrare în limba engleză

Trailer: https://www.youtube.com/watch?v=KDSJVmcRqG0

„Europium - Un performance estetic și metaforic, care explorează identitatea Europei.

Europium este rezultatul unor reflecții pe marginea ideii a ceea ce înseamnă Europa și cultura europeană. Deși fondatorii companiei RootlessRoot provin din țări diferite, Grecia și Slovacia, originile lor europene, în ciuda contrastelor, rămân comune și se reflectă în demersul artistic exprimat pe scenă. Diversitatea devine astfel un cuvânt-cheie și reflectă situația unei Europe aflate azi în căutatea unei identități. Titlul spectacolului, așa cum mărturisesc artiștii, le-a fost inspirat de EU63 – Europium, „un element chimic, fără un rol biologic semnificativ, care este instabil și se descopune cu ușurință. Iar aceste trăsături ale lui sunt” - după părerea lor - „grăitoare pentru situația din Europa zilelor noastre”. RootlessRoot este o platformă prin care cei doi creatori ai săi, Linda Kapetanea și Josef Frucek, își exprimă viziunea artistică și filosofia asupra mișcării, urmărind să dezvolte un limbaj corporal accesibil și imaginativ, care să redea emoția umană și expresiile culturale.”

Linda Kapetanea și Jozef Fruček (Rootless Root) construiesc o plută pentru viitorul incert al Europei și vorbesc despre producție:

„Când am început să pregătim această reprezentație, eram foarte interesați de istoria și mitologia referitoare la numele Europei. […] Unul dintre favoriții noștri este lemnul. Așa că am început să lucrăm la o plută. «Pluta Medusei» ni s-a părut cea mai clară poveste despre Europa de până acum. «Pluta Medusei» este o adevărată poveste care s-a întâmplat în urma naufragiului fregatei navale franceze «Méduse».

Accesul începând cu ora 20:00.

*Intrarea liberă cu rezervare

**Rezervări pe Bilete.ro și la casa de bilete creart.

***Rezervările își pierd valabilitatea cu 30 de minute înainte de începerea evenimentului, dacă cei care au făcut rezervarea nu anunță în prelabil că vor întârzia. Din acel moment, accesul se face în ordinea sosirii, în limita locurilor disponibile.

****Vă rugăm să consultați Regulamentul Grădinii înainte de a rezerva: www.creart.ro/gradina-cu-filme-cinema

Concept și direcție: RootlessRoot - Linda Kapetanea și Jozef Fruček

Creat și interpretat de: Manuel Ronda, Jacob Ingram-Dodd, Konstantina Efthymiadou, Paul Blackman, Linda Kapetanea

Conceptul vizual și set design: Jozef Fruček

Compoziție muzicală: Vassilis Mantzoukis

Dramaturgie: Martin Kubran

Inginer sunet: Christos Parapagkidis

Light Design: Sofia Alexiadou

Costume: Isabelle Lhoas

EUROPIUM este produs de Onassis STEGI (GRECIA) și RootlessRoot

Coprodus de JOJO-OULU DANCE CENTRE / OULU CITY THEATRE (FINLANDA)

Sprijinit în turneu de Onassis STEGI - Programul de export cultural „Outward Turn”

Onassis STEGI a fost inaugurat în decembrie 2010 la Atena, ca un nou centru cultural accesibil tuturor, un spațiu care găzduiește evenimente și acțiuni pe întregul spectru al artelor, de la teatru, dans, muzică, cinema și arte vizuale la digital, artă hibrid și cuvântul scris. Misiunea sa este promovarea expresiei culturale contemporane, sprijinul artiștilor greci, cultivarea colaborărilor internaționale, educația și învățarea pe tot parcursul vieții, precum și coexistența și interacțiunea științelor, inovației și artelor.

STEGI este o inițiativă a Fundației Onassis.

Fb: https://www.facebook.com/Stegi.Onassis.Cultural.Centre

Insta: https://www.instagram.com/onassis.stegi/

Tw: https://twitter.com/STEGI_OCC