„Astă seară nu avem prieteni” de Sofia Nikolaidou, la Editura Omonia

Editura Omonia anunță apariția volumului Astă seară nu avem prieteni de Sofia Nikolaidou, în traducerea Elenei Lazăr. Colecția „Biblioteca de Literatură Neoelenă” a Editurii Omonia s-a îmbogățit recent cu traducerea unui roman care, în pofida titlului, își va câștiga cu siguranță prieteni în rândul cititorilor români. Apărută în 2010 la editura ateniană Metaihmio și încununată în 2011 cu Athens Prize for Literature, cartea a fost tradusă în ebraică.

Salutat cu entuziasm de critică la apariție, romanul Sofiei Nikolaidou acoperă temporal mai multe decenii din istoria modernă a Greciei, de la anii ocupației naziste, până la manifestațiile din decembrie 2008. În opinia criticului și prozatorului Dimosthenis Kourtovik (cu două cărți traduse în România), „Nikolaidou își împarte atenția între oameni foarte diferiți din generații diferite și le împletește în mod convingător destinele într-o narație-comentariu despre raportul dintre Istorie, identitatea politică și morala personală în cazul concret al experienței grecești moderne”. O galerie de personaje din toate categoriile sociale, de la oameni simpli la universitari, doctoranzi, ocupanți germani, și de toate vârstele, de la școlari, studenți la bunici, sunt actorii unei drame care se derulează în ritm alert și obligă cititorul s-o parcurgă cu sufletul la gură. Toți sunt marcați de Istoria pe care o trăiesc, străduindu-se și izbutind, mai mult sau mai puțin, să-i perceapă sensul, destui însă reușesc să se strecoare, să profite de tumultul evenimentelor și să scape neatinși de vâltoare. Scena dramei colective, dar și a dramelor personale ale protagoniștilor, este orașul Salonic, al doilea oraș al Greciei, Salonicul din anii războiului, cu lagărul nazist și cartierul evreiesc pustiit, cu biserica Sfânta Sofia transformată în școală, dar și Salonicul anilor 80 și al primului deceniu al noului secol, Salonicul studenților și profesorilor de la vestita Universitate Aristotel. „Iar dramatizarea” – notează semnatarul postfeței, Theodoros Papanghelis — „ se face cu împletituri narative încrucișate între înainte și după, între recentul ieri și aproape sositul azi, așa cum se-ntâmplă când deschizi albume de familie și vezi intersectându-se în ele atâtea traiectorii personale”.

Romanul Astă-seară nu avem prieteni – mărturisește autoarea – «asociază aventura istorică a unei țări, a țării mele, cu viața „la cald”. Se desfășoară de-a lungul unui secol de istorie aproape contemporană. Vorbește despre lucruri pe care le știm bine în Europa: Ocupația, colaboraționismul, instruirea și ierarhia academică ce sfărâmă destine, politica, dar și sângele vărsat, care ne obligă, chiar mai mult decât ideile, să alegem tabăra… Nutresc speranța că pentru cititorul român care a trăit pe pielea lui tăvălugul Istoriei sau a auzit de la părinți despre grozăviile care s-au întâmplat în țara lui, multe dintre acestea îi vor părea cunoscute și îl vor îndemna la reflecție.»

„Sofia Nikolaidou” — conchide Theodoros Papanghelis — „scrie o istorie care își revendică propriul ei adevăr și farmec, dincolo de identificările de gen (roman istoric, universitar). Astă-seară nu avem prieteni este o reușită a maturității ambițioase care evoluează impetuos.”

Semnatarul postfeței, Theodoros Papanghelis este profesor de filologie latină la Universitatea Aristotel. Traducător în greacă al lui Vergilius (Eneida), Ovidius (Ars amandi) și autor al unor lucrări despre Roma antică și literatura latină. Membru al Academiei din Atena (din 2013).

În colecția „Biblioteca de Literatură Neoelenă”, inițiată în 1999 de Editura Omonia (f.1991), au apărut mai bine de jumătate din totatul traducerilor din literatura greacă publicate în ultimii treizeci de ani în România.

Prezenta ediție a apărut cu sprijinul domnului Vasilis Chrelias.

 

Sofia Nikolaidou a studiat filologia clasică la Universitatea Aristotel din Salonic, unde a susținut și doctoratul (cu o temă despre valorificarea informaticii în predarea literaturii). Între 1992 și 2018 a lucrat ca profesor în învățământul gimnazial. Din 2002 predă un curs de scriere literară la seminarii și programe de masterat și din 2019 susține același curs la Secția de Jurnalistică și Comunicare Mass-Media a Universității Aristotel din Salonic. De la debutul din 2003 a publicat mai multe romane (între care un loc aparte îl ocupă trilogia alcătuită din romane de sine stătătoare, dar cu aceleași personaje: Astă-seară nu avem prieteni, 2010, Athens Prize for Literature, tradus în ebraică, Dansează elefanții, 2012, apărut și în engleză la editura americană Melville House, La sfârșit eu sunt învingătorul, 2017), volume de nuvele și studii (Literatura și noile tehnologii, Cum vin cuvintele: Arta și tehnica scrierii literare ș.a.). Traduceri din dramaturgia greacă antică (Euripide, Sofocle). Romanul Dansează elefanții a constituit punctul de plecare pentru piesa În favoarea Greciei. Chestiunea Polk în actualitate, jucată pe scena Teatrului de Stat al Greciei de Nord din Salonic. Între distincțiile primite se numără Premiul de Stat pentru Literatură acordat unui scriitor care promovează dialogul pe teme sociale sensibile, conferit în 2015 pentru lucrarea Bine și azi. Cronica bolii mele de cancer la sân (carte prezentată la sediul Uniunii Elene din România, cu prilejul vizitei scriitoarei la București, în toamna anului 2019, la invitația Asociației Culturale Grecești din România „Nostos”). Cel mai recent roman, Brățara de aur. Oameni adevărați își povestesc istoriile lor, a apărut în pragul verii 2020 la aceeași editură ateniană, Metaihmio, unde a apărut și romanul tradus în limba română.

 

***

Sofia Nikolaidou, Astă seară nu avem prieteni

Traducere de Elena Lazăr

Cuvântul autoarei la ediția în limba română

Postfață de Theodoros Papanghelis

Editura Omonia, București, 2020, 240 pag.