Sunday, September 13, 2020

Antonis Mystakidis Mesevrinos, o monografie — Editura Omonia



Theodosis Pylarinos
Antonis Mystakidis Mesevrinos. Monografie
Ediție bilingvă 
Traducere de Elena Lazăr
Editura Omonia, 2020, 328 pag.+24 pagini ilustrații color 
 
Al doilea număr din septembrie al colecției „Biblioteca de Literatură Neoelenă” oferă o monografie dedicată unei strălucite personalități a diasporei grecești. Născut în localitatea Almyros, în Thessalia, Antonis Mystakidis(1908-1989), cunoscut și sub pseudonimul Mesevrinos, de la antica Mesembria (astăzi Nesebăr, în Bulgaria), locul de baștină al părinților săi, și-a petrecut primul sfert de secol al vieții în România. Elev al Liceului grecesc din București, a urmat apoi Filologia Clasică, într-o perioadă când aceste studii atingeau un vârf în România. Primii ani după absolvirea facultății îi petrece la Sulina, ca director al școlii comunității grecești din oraș. Debutul literar ca poet, editor de revistă, jurnalist (colaborator activ la presa greacă din România) și traducător are loc încă din anii de liceu. În 1940 se înrolează ca voluntar în războiul purtat de patria sa pe frontul albanez.

Dacă în România se afirmase deja ca traducătorul cel mai prolific de literatură greacă în română, în Grecia și mai apoi în Egipt și Suedia, își va câștiga renumele de cel mai activ traducător de literatură română în greacă. În afară de traduceri și studii despre scriitorii români, în anii războiului petrecuți la Salonic va publica trei lucrări cu tematică românească, între care și un studiu, rămas până astăzi unicat în cultura greacă, dedicat „genialului poet român Mihai Eminescu”.
Profesor, timp de trei ani (1953-1956), la o vestită școală grecească, Ambetios, din capitala Egiptului, Antonis Mystakidis va continua, în paralel cu promovarea literaturii grecești pe noile meleaguri, să le facă cunoscute grecilor din țara Nilului pagini din literatura țării unde-și petrecuse primii ani de viață. Texte de autori români pot fi întâlnite în diverse reviste grecești de la Cairo la Alexandria lui Kavafis. 

Va rămâne atașat de literatura română și după 1957, când se stabilește în Suedia (profesor de greacă la Universitatea din Lund și visiting professor la cea din Copenhaga), continuând să publice traduceri în diverse publicații grecești. Într-un abecedar tipărit pentru copiii grecilor din Suedia figurează, de pildă, traducerea prozei Cinci pâini de Ion Creangă. Așa cum constată autorul, „România n-a uitat-o Mystakidis niciodată. Să fi fost chemarea vieții spirituale pe care a întâlnit-o acolo, a rudelor, a operei pe care o lăsase în urmă? O purta mereu în gând, și-i oferea cu recunoștință trofee, preocupat de literatura română, singurul grec care a legat atât de strâns prin activitatea de traducător literaturile celor două popoare”.

Editor, inițiator de colecții („Biblioteca Eleno-Scandinavă” și „Caietele lui Rigas”), Mystakidis va atrage în echipa sa de colaboratori un grup de tineri filologi și scriitori ciprioți. Astfel, Ciprul este noua arie de străvechi elenism care intră acum în sfera preocupărilor sale. Insula Afroditei va rămâne atât de aproape de inima sa, încât Mystakidis o alege pentru a-i adăposti o mare parte din munca de-o viață – arhiva sa, găzduită de Centrul de Cercetări al Sfintei Mănăstiri Kykkou, sub egida căruia au și apărut, în ultimii ani, câteva volume din corespondența acestuia cu nume ilustre ale literaturii grecești și cipriote. 

Trăind departe de România și de Grecia, Antonis Mystakidis rămâne, din păcate, puțin cunoscut, îndeosebi tinerelor generații de filologi, cercetători și scriitori din cele două țări. De aici și inițiativa lucrării de față, elaborată de profesorul atenian Theodosis Pylarinos. Dorind să repare această nedreptate, autorul, profesorul Theodosis Pylarinos, încearcă să fixeze totodată locul care i se cuvine lui Antonis Mystakidis în istoria literaturii neoelene și, pe cât posibil, și în cea a literaturii grecești din România și a literaturii române. Rod al unei asidue și atente cercetări în uriașa arhivă existentă în Cipru, dar și în cea găzduită de Arhiva Istorică și Literară Greacă din Atena, monografia de față reconstituie biografia protagonistului, stăruind, în fiecare etapă a vieții, asupra multiplelor preocupări ale acestuia, asupra legăturilor, prin intermediul corespondenței, cu mari personalități literare și culturale ale epocii sale.

Absolvent al Facultății de Filosofie a Universității din Atena, Theodosis Pylarinos (n. Atena, 1946), a predat, din 1998, istoria literaturii neoelene la Universitățile din Patras, Atena și la Universitatea Ioniană din Kerkyra, de unde s-a pensionat în 2013. Semnatar a sute de articole și studii în revistele literare grecești și cipriote, este îngrijitor de ediții și autor al mai multor lucrări de istorie literară apărute la Atena sau la Nicosia. Interesat de Școala din Heptanez, curent literar afirmat la sfârșitul secolului XVIII și în prima jumătate a celui următor în Insulele Ionice, Theodosis Pylarinos este totodată unul dintre cei mai asidui cercetători ai literaturii cipriote (mărturie și cele două premii conferite, în 2007 și 2012, de Ministerul Educației și Culturii din Cipru). 

Constatând bogatul material legat de România din arhiva Mystakidis, profesorul atenian, aflat acum la a doua prezență editorială în România (după ediția bilingvă apărută în 2014 a Discursurilor cipriotului Epaminondas Frangoudis, primul profesor de greacă numit de Al.I. Cuza la Universitatea din București, ediție apărută în 2014), a propus Editurii Omonia publicarea acestei monografii, în română și greacă, cele două limbi care i-au modelat spiritul, limbi în care s-au plăsmuit creații pe care cărturarul, profesorul, poetul, traducătorul și editorul Antonis Mystakidis le-a difuzat cu același devotament.

O bună parte din corespondența lui Mystakidis cu personalități din diverse spații ale elenismului, ca și din materialul iconografic sunt inedite. 

Ediția, apărută cu sprijinul Fundației Culturale Grecești și al Stem Life S.A.-Euromedics Cryo Bank, constituie un prețios instrument de lucru pentru cercetătorii din România, Grecia și Cipru, cărora le este în primul rând destinat.

Ziua Europeană a Limbilor 2020



Ziua Europeană a Limbilor 2020

La începutul anului școlar, vă invităm să participați la evenimentele dedicate Zilei Europene a Limbilor, care se sărbătorește anual  la inițiativa comună a Consiliului Europei și a Comisiei Europene, reunind cetățenii din întreaga Europă și nu numai sub steagul diversității și bogăției lingvistice. 

Anul acesta, ne concentrăm pe importanța #traducerii într-o lume a globalizării și a libertății de mișcare!
Ia parte la concursurile Europa FM și Kahoot și câștigă premiile de anul acesta. 10 limbi îți vor da de furcă: germană, engleză, spaniolă, franceză, greacă, maghiară, poloneză, portugheză, turcă și, desigur, română! 

În perioada 21-25 septembrie, te așteptăm pe frecvențele Europa FM de luni până joi la Clubul de seară și vineri la Clubul de weekend între orele 18:00 și 21:00 pentru a participa la un radio quiz. Ascultă cu atenție jocurile de cuvinte și câștigă cărți sau benzi desenate în fiecare zi. Vineri te așteaptă marele premiu, o tabletă!

Din 26 septembrie (din 2001, Ziua Europeană a Limbilor) și până pe 30 septembrie (Ziua Internațională a Traducerii), conectează-te pe aplicația Kahoot și jonglează cu cunoștințele și intuiția răspunzând la întrebările privind cele 10 limbi.
 
#EDLangs #DiscoverTranslation
 
Recomandat de Europa FM
 
Parteneri: Institutul Goethe, Institutul Polonais, Institutul Cervantes, Institutul Camoes, British Council, Fundaţia Culturală Greacă, Institutul Cultural Maghiar din BucurestiInstitutul Yunus Emre, Institutul francez, în colaborare cu Reprezentanța Comisiei Europene în România, în cadrul culsterului EUNIC Romania.

Thursday, September 10, 2020

„Astă seară nu avem prieteni” de Sofia Nikolaidou, la Editura Omonia


Editura Omonia anunță apariția volumului Astă seară nu avem prieteni de Sofia Nikolaidou, în traducerea Elenei Lazăr. Colecția „Biblioteca de Literatură Neoelenă” a Editurii Omonia s-a îmbogățit recent cu traducerea unui roman care, în pofida titlului, își va câștiga cu siguranță prieteni în rândul cititorilor români. Apărută în 2010 la editura ateniană Metaihmio și încununată în 2011 cu Athens Prize for Literature, cartea a fost tradusă în ebraică.

Salutat cu entuziasm de critică la apariție, romanul Sofiei Nikolaidou acoperă temporal mai multe decenii din istoria modernă a Greciei, de la anii ocupației naziste, până la manifestațiile din decembrie 2008. În opinia criticului și prozatorului Dimosthenis Kourtovik (cu două cărți traduse în România), „Nikolaidou își împarte atenția între oameni foarte diferiți din generații diferite și le împletește în mod convingător destinele într-o narație-comentariu despre raportul dintre Istorie, identitatea politică și morala personală în cazul concret al experienței grecești moderne”. O galerie de personaje din toate categoriile sociale, de la oameni simpli la universitari, doctoranzi, ocupanți germani, și de toate vârstele, de la școlari, studenți la bunici, sunt actorii unei drame care se derulează în ritm alert și obligă cititorul s-o parcurgă cu sufletul la gură. Toți sunt marcați de Istoria pe care o trăiesc, străduindu-se și izbutind, mai mult sau mai puțin, să-i perceapă sensul, destui însă reușesc să se strecoare, să profite de tumultul evenimentelor și să scape neatinși de vâltoare. Scena dramei colective, dar și a dramelor personale ale protagoniștilor, este orașul Salonic, al doilea oraș al Greciei, Salonicul din anii războiului, cu lagărul nazist și cartierul evreiesc pustiit, cu biserica Sfânta Sofia transformată în școală, dar și Salonicul anilor 80 și al primului deceniu al noului secol, Salonicul studenților și profesorilor de la vestita Universitate Aristotel. „Iar dramatizarea” – notează semnatarul postfeței, Theodoros Papanghelis — „ se face cu împletituri narative încrucișate între înainte și după, între recentul ieri și aproape sositul azi, așa cum se-ntâmplă când deschizi albume de familie și vezi intersectându-se în ele atâtea traiectorii personale”.
Romanul Astă-seară nu avem prieteni – mărturisește autoarea – «asociază aventura istorică a unei țări, a țării mele, cu viața „la cald”. Se desfășoară de-a lungul unui secol de istorie aproape contemporană. Vorbește despre lucruri pe care le știm bine în Europa: Ocupația, colaboraționismul, instruirea și ierarhia academică ce sfărâmă destine, politica, dar și sângele vărsat, care ne obligă, chiar mai mult decât ideile, să alegem tabăra… Nutresc speranța că pentru cititorul român care a trăit pe pielea lui tăvălugul Istoriei sau a auzit de la părinți despre grozăviile care s-au întâmplat în țara lui, multe dintre acestea îi vor părea cunoscute și îl vor îndemna la reflecție.»

„Sofia Nikolaidou” — conchide Theodoros Papanghelis — „scrie o istorie care își revendică propriul ei adevăr și farmec, dincolo de identificările de gen (roman istoric, universitar). Astă-seară nu avem prieteni este o reușită a maturității ambițioase care evoluează impetuos.”

Semnatarul postfeței, Theodoros Papanghelis este profesor de filologie latină la Universitatea Aristotel. Traducător în greacă al lui Vergilius (Eneida), Ovidius (Ars amandi) și autor al unor lucrări despre Roma antică și literatura latină. Membru al Academiei din Atena (din 2013).

În colecția „Biblioteca de Literatură Neoelenă”, inițiată în 1999 de Editura Omonia (f.1991), au apărut mai bine de jumătate din totatul traducerilor din literatura greacă publicate în ultimii treizeci de ani în România.

Prezenta ediție a apărut cu sprijinul domnului Vasilis Chrelias.
 

Sofia Nikolaidou
 a studiat filologia clasică la Universitatea Aristotel din Salonic, unde a susținut și doctoratul (cu o temă despre valorificarea informaticii în predarea literaturii). Între 1992 și 2018 a lucrat ca profesor în învățământul gimnazial. Din 2002 predă un curs de scriere literară la seminarii și programe de masterat și din 2019 susține același curs la Secția de Jurnalistică și Comunicare Mass-Media a Universității Aristotel din Salonic. De la debutul din 2003 a publicat mai multe romane (între care un loc aparte îl ocupă trilogia alcătuită din romane de sine stătătoare, dar cu aceleași personaje: Astă-seară nu avem prieteni, 2010, Athens Prize for Literature, tradus în ebraică, Dansează elefanții, 2012, apărut și în engleză la editura americană Melville House, La sfârșit eu sunt învingătorul, 2017), volume de nuvele și studii (Literatura și noile tehnologii, Cum vin cuvintele: Arta și tehnica scrierii literare ș.a.). Traduceri din dramaturgia greacă antică (Euripide, Sofocle). Romanul Dansează elefanții a constituit punctul de plecare pentru piesa În favoarea Greciei. Chestiunea Polk în actualitate, jucată pe scena Teatrului de Stat al Greciei de Nord din Salonic. Între distincțiile primite se numără Premiul de Stat pentru Literatură acordat unui scriitor care promovează dialogul pe teme sociale sensibile, conferit în 2015 pentru lucrarea Bine și azi. Cronica bolii mele de cancer la sân (carte prezentată la sediul Uniunii Elene din România, cu prilejul vizitei scriitoarei la București, în toamna anului 2019, la invitația Asociației Culturale Grecești din România „Nostos”). Cel mai recent roman, Brățara de aur. Oameni adevărați își povestesc istoriile lor, a apărut în pragul verii 2020 la aceeași editură ateniană, Metaihmio, unde a apărut și romanul tradus în limba română.
 
***
Sofia Nikolaidou, Astă seară nu avem prieteni
Traducere de Elena Lazăr
Cuvântul autoarei la ediția în limba română
Postfață de Theodoros Papanghelis
Editura Omonia, București, 2020, 240 pag.
 

Sunday, September 6, 2020

Cursuri online de limba greacă — octombrie-decembrie 2020


CURSURI DE LIMBĂ GREACĂ

OCTOMBRIEDECEMBRIE 2020

 

 

Perioada de înscriere:

14 – 30 septembrie 2020 (în zilele lucrătoare). 

 

>>> Vă rugăm să nu solicitați formularul mai devreme de data de 14 septembrie!

>>> Cursurile se desfășoară online!

 

Durata modului: 32 de ore/ 16 cursuri

Taxă: 600 RON

 

Module:

O grupă A1 (începători)

O grupă de nivel mediu 

O grupă de nivel avansat

 

Cursurile – cu o durată de două ore, cu pauză – se vor desfășura seara, după ora 18:00.

 

Etapele înscrierii:

1. Solicitarea prin e-mail (fundatiaculturalagreaca@gmail.com) a Formularului de înscriere.

2. Completarea formularului și trimiterea acestuia, în termen de o zi de la primire, la adresa de e-mailfundatiaculturalagreaca@gmail.com, cu subiectul: „Înscriere curs + numele solicitantului”.

3. Plata taxei de curs (600 RON) și trimiterea dovezii plății, în termen de 48 de ore de la trimiterea formularului, la adresa de e-mail de mai sus, cu subiectul: „Dovadă plată + numele solicitantului”.

NOTĂ: În cazul în care nu se va face dovada plății în 48 ore, se pierde locul reținut în urma trimiterii formularului completat.

 

Înscrierile se fac în limita locurilor disponibile pentru o grupă și în ordinea primirii formularelor de înscriere confirmate de dovada plății.

 

Detalii plată:

Fundația Culturală Greacă

Bd. Pache Protopopescu 6, sector 2, București, România

Cont: 100031841313 – IBAN: RO44BRMA0530012416500000

deschis la Banca Românească, Filiala Calea Victoriei

CIF: 23989271 

 

 

****

 

ΜΑΘΗΜΑΤΑ EΛΛΗΝΙΚΩΝ

Οκτώβριος-Δεκέμβριος 2020

 

Τα μαθήματα Ελληνικών συνεχίζονται σε διαδικτυακή μορφή από την Εστία του ΕΙΠ στο Βουκουρέστι στο διάστημα Οκτωβρίου – Δεκεμβρίου 2020.

Περίοδος εγγραφών:
14-30 Σεπτεμβρίου 2020 (εργάσιμες μέρες)

Διάρκεια: 32 ώρες / 16 συνεδρίες
Δίδακτρα: 600 lei

Τμήματα:
– Αρχαρίων
– Μεσαίου επιπέδου
– Προχωρημένων

Περισσότερες πληροφορίες και εγγραφές στην διεύθυνση ηλεκτρονικού ταχυδρομείου:
fundatiaculturalagreaca@gmail.com