Rigas Velestinlis şi Ţările Române

Rigas Velestinlis şi Ţările Române

O Rigas Velestinlis kai oi Paradounavies Roumanikes Ighemonies

Ediţie bilingvă, română-greacă. Autori: colectiv

Album cu cca 250 de ilustraţii color, 208 pagini

Cuvânt-înainte: Athanasios E. Karathanasis

Traducere în limba greacă: Alexandra Louizou, Tudor Dinu
Partener: Fundația Culturală Greacă

Lansarea cărții:

Luni, 31 octombrie, ora 18.00

Sala „Mircea Eliade”, Biblioteca Națională a României

Eveniment sub egida Ambasadei Republicii Elene la București

Rigas Velestinlis (1757-1798) a fost un strălucit cărturar, scriitor şi revoluţionar grec, al cărui destin este strâns legat de Ţările Române, unde a trăit cincisprezece ani. Pe pământ românesc şi-a elaborat Rigas întreaga operă de scriitor, traducător şi gânditor. Tot aici a pregătit trei lucrări cartografice (între care Noua Hartă a Ţării Româneşti şi Harta Generală a Moldovei), de mare importanţă în epocă, pe care le-a tipărit în 1797 la Viena.

Οglindă a secolului Luminilor prin intermediul unuia dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai săi, albumul constituie o lucrare unicat în bibliografia dedicată cărturarului grec din Principate: instrument de informare pentru specialişti, obiect de admiraţie pentru cititori, de mare interes pentru bibliofili. Rămâne totodată cea mai importantă lucrare dedicată unei personalităţi greceşti care apare în România. Dacă cititorii greci vor fi interesaţi de modul cum s-a afirmat un compatriot al lor în contextul istoric românesc al vremii, românilor li se oferă, în schimb, o nouă faţetă a secolului al XVIII-lea, secol fanariot şi secol al Luminilor.

Cele zece capitole ale lucrării reconstituie biografia lui Rigas, de la Velestino, localitatea natală din Thessalia, de unde-şi trage şi numele, la Constantinopol până la stabilirea la Bucureşti, la călătoriile la Viena şi sfârşitul martiric la Belgrad. Dicţionarul contemporanilor întâlniţi (mulţi dintre ei români) sau care i-au influenţat opera şi existenţa întregeşte imaginea efervescentă a epocii. O atenţie specială este acordată portretului lui Rigas şi ecoului operei sale în istoriografia românească. Mai multe capitole prezintă opera de scriitor (celebrul marş Thourios, aflat şi într-un manuscris aparţinând lui Mihai Eminescu, este redat integral), de traducător şi cartograf a cărturarului din Velestino. Pe larg sunt prezentate şi ilustrate cele două hărţi ale Ţărilor Române. Ecoul lui Rigas în posteritate este uriaş: opere de artă (portrete, pictură naivă, statui), monede, bancnote, timbre cu efigia lui.

Prefaţa este semnată de Athanasios E. Karathanasis, profesor emerit al Universităţii din Salonic şi preşedinte al Societăţii de Studii Macedonene, atent cercetător al elenismului din România, iar autorii sunt cunoscuţi specialişti români şi greci.

Materialul ilustrativ (250 de ilustraţii, hărţi, stampe, tablouri de epocă, facsimile etc.), care ocupă jumătate din volumul lucrării, oglindeşte aspecte relevante pentru prezenţa elenismului, în epoca Luminilor, din capitalele celor două Ţări Române, din oraşele de pe malul românesc al Dunării şi de pe alte meleaguri vizitate de protagonistul albumului.

Înfiinţată la Bucureşti în 1991, Editura OMONIA, al cărei director este Elena Lazăr, a rămas până astăzi singura casă editorială din România care şi-a fixat programatic promovarea literaturii şi civilizaţiei Greciei moderne şi a Ciprului. Bilanţul celor douăzeci și cinci ani de activitate îl constituie cele o sută șaizeci de titluri publicate. Traducerilor apărute la Omonia, care reprezintă circa două treimi din totalul tălmăcirilor din neogreacă realizate după 1989 în România, li se adaugă lucrări semnate de prestigioşi specialisti români şi străini consacrate istoriei elenismului pe sol românesc. Inaugurată în 1999, colecţia „Biblioteca de Literatură Neoelenă” găzduieşte creaţii de vârf ale elenismului din Grecia, Cipru şi diaspora în domeniile literaturii, istoriei, filosofiei, artelor. Douăzeci de ediţii bilingve oferă cititorilor români posibilitatea urmăririi în paralel a unor pagini memorabile din lirica neoelenă.

Un interviu cu dna Elena Lazăr, pe B-Critic.