Fundatia Culturala Greaca
Categorii
Thursday, June 13, 2024
Lansare de carte: 𝙐𝙡𝙩𝙞𝙢𝙖 𝙥𝙞𝙨𝙞𝙘𝙖̆ 𝙣𝙚𝙖𝙜𝙧𝙖̆
Wednesday, May 29, 2024
Actualitatea lui Thucydides — conferință
– Theodor Georgescu
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
Închide ochii și respiră orașul
Fundația Culturală Greacă, în parteneriat cu Primăria Capitalei, prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, organizează în data de 6 iunie, ora 18:00, la Casa Eliad (Bd. Mircea Vodă nr. 5), o întâlnire dedicată orașului și mirosurilor lui, cu titlul „Închide ochii și respiră orașul”.
Doina Ruști și Claudiu Sfirschi-Lăudat vă invită să închideți ochii, să respirați orașul și să-i ascultați sunetele. Mai concret, vă dau întâlnire la Casa Eliad, pentru a porni împreună cu voi într-o călătorie olfactivă prin Bucureștiul de azi și de ieri, printre mirosuri suave sau grele și printre pagini de cărți. Ce miresme se desprind dintr-un manuscris fanariot, ce ne duce de nas pe străzile orașelor, cum să cunoști lumea altfel decât prin simțurile distanței, iată câteva întrebări la care gazdele nu promit că vor da un răspuns definitiv. Tocmai de aceea, Doina și Claudiu au deschis casa și au poftit alți câțiva invitați, pentru a vă încânta auzul și nasul.
Creatoarea de parfumuri Iulia-Victoria Neagoe ne propune să ne oprim o clipă pentru o perspectivă nouă asupra mediului de viață urban, pornind de la mirosurile orașului și făcând un zoom-in olfactiv în spațiul de locuit, pentru a percepe legătura mirosurilor cu spațiul, într-o călătorie inedită susținută de esențe și acorduri parfumate.
Și întrucât între miros și muzică există un dialog continuu, printre cuvinte și esențe parfumate, veți putea asculta trei compoziții alese special pentru această întâlnire și interpretate de violonistul Charalampos Konstantindis și pianistul Andrei Mihai Surdu:
Nikos Skalkottas — „Trei dansuri populare grecești, AK60”
Alkis Baltas — „Suita cipriotă pentru vioară și pian”
Mozart — „Sonata pentru vioară și pian în mi minor, KV 304”
***
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. Accesul se va face cu un sfert de oră înainte de începerea evenimentului.
Durata evenimentului: 1h 40m
Sunday, April 28, 2024
„Animal”, la FFE 2024
Fundația Culturală Greacă participă la cea de-a XXVIII-a ediție a Festivalului Filmului European (9-15 mai) cu filmul Animal (2023), regizat de Sofia Exarhou.
Filmul va fi proiectat în ziua de vineri, 10 mai, la București, la Cinema Union (ora 20:00), și la Botoșani, la Cinema Unirea (ora 19:00), în deschiderea ediției locale a FFE.
Animal (2023, Grecia, Austria, România, Cipru, Bulgaria), durata: 116 min.
Cu: Dimitra Vlagopoulou, Flomaria Papadaki, Ahilleas Hariskos, Voodoo Jürgens, Hronos Barbarian, Ilias Hatzigheorghiou ș.a.
Regia și scenariul: Sofia Exarhou
Imagine: Monika Lenczewska
Montaj: Dragos Apetri
Sunet: Sebastian Watzinger, Rudolf Gottsberger, Odo Grötschnig, Thomas Pötz Kava
Muzică: Wolfgang Frisch
Producție: Homemade Films
Producători: Maria Drandaki, Maria Kontoyanni
Coproducție: Nabis Filmgroup, Digital Cube, Felony, ARS OOD, ΕΡΤ
Coproducători: Lukas Valenta Rinner, Laura Sterian, Stelios Kammitsis, Viky Miha, Ivan Tonev, Menos Deliotzakis
Premii:
2023: Cea mai bună interpretare feminină — Festivalul Internațional de Film de la Locarno
2023: Cea mai bună regie, la competiția internațională „Alexandru de Aur”, Cea mai bună interpretare feminină, la competiția internațională, și Cea mai bună regie, la Crew United Award „Meet the Future” — Festivalul de Film de la Salonic
2023: Cea mai bună regie — Festivalul Internațional de Film de la Vancouver
2023: Cea mai bună interpretare feminină — Festivalul Filmului European Les Arcs
2023: Cea mai bună regie, Premiul „Europa” — Festivalul „Cinéma Méditerranéen” de la Bruxelles
Thursday, February 1, 2024
𝗚𝗮𝘀𝘁𝗿𝗼𝗻𝗼𝗺𝗶𝗲: istorie și literatură
Cu prilejul Zilei Internaționale a Limbii Grecești, sărbătorită anual în data de 9 februarie, Fundația Culturală Greacă, împreună cu Centrul de Limbă Greacă „Greacă cu Eva”, Kultur 21, Asociația Culturală Greacă din România „Nostos” și Organizația Elenă de Turism, organizează un eveniment dedicat vocabularului gastronomiei grecești, din Antichitate și până astăzi.
Evenimentul va cuprinde o prezentare susținută de Yannis Lemonis, despre gastronomie, istorie și literatură, o discuție cu publicul și o degustare de preparate și vinuri grecești.
Evenimentul va avea loc în data de 4 februarie, ora 12:00, la Kultur 21 (Str. Dr Carol Davila 21, Cotroceni).
Sponsori: Marianna’s, Kazakis, Abelon, Αναπτυξιακός Σύλλογος Αμμουλιανής, Domaine Agrovision
Yannis Lemonis s-a născut în 1956, la Atena, însă originile sale sunt din Aivali (Ayvalık, Turcia). Este un gastrosopher contemporan: degustător, călător, autor de articole despre gusturi și cercetător al gastronomiei grecești antice.
Călătoria pe urmele gusturilor a început de la artă. A studiat design-ul arhitectural și istoria artei, iar dragostea pentru arta culinară l-a condus spre lumea editorială.
A îngrijit primele ediții ale cărților lui Jamie Oliver în limba greacă și a contribuit la crearea colecției „Gastronomie și cultură” publicată de Editura Galaxias Hermeias. În cadrul acestei serii, a scris cărțile O scurtă istorie a gastronomiei și a artei culinare, La banchetele anticilor, Arta culinară a scriitorilor francezi, America Latină, scriitorii și bucătăria lor ș.a.
În 2009, a publicat romanul Crima din bucătăria lui Ptolemeu – 269 î.Hr. – Un tur al lumii și al gusturilor, în care îmbină cele trei mari pasiuni ale sale: arta culinară, călătoriile și istoria.
A colaborat cu revista Gastronomos, editată de ziarul Kathimerini, unde a avut o rubrică lunară intitulată „Gastromitologie” (2012-2017).
Este colaborator permanent al site-ului panosioannidis.com, pentru care a scris dicționarul de gastronomie Gastropedia și diverse alte articole despre gastronomie (vezi https://www.panosioannidis.com/gastropedia-list/lexiko-a-o/).
Wednesday, September 13, 2023
Friday, August 25, 2023
Grecia văzută prin ochii prietenilor
Thursday, July 6, 2023
Atelier de traduceri literare // 15-16 iulie 2023
În zilele de 15 și 16 iulie, între orele 9:00 și 13:00, vă așteptăm la atelierul dedicat traducerilor literare din greacă în română.
Atelierul se adresează studenților și absolvenților secțiilor de filologie greacă, traducătorilor, precum și celor interesați să-și perfecționeze cunoașterea limbii grecești. Condiția de participare este o bună cunoaștere a limbii grecești și a limbii române.
Atelierul este susținut de Elena Lazăr, traducătoare și directoare a Editurii Omonia, Claudiu Sfirschi-Lăudat, traducător și director al Fundației Culturale Grecești din București, și Evanthia Papaefthymiou, traducătoare și directoare a Centrului de Limbă Greacă „Greacă cu Eva”.
Organizatorii atelierului: Fundația Culturală Greacă, Editura Omonia și Centrul de Limbă Greacă „Greacă cu Eva”
Taxa de participare:
— pentru două zile
360 de lei (înscriere până în data de 30 iunie)
460 de lei (înscriere până în data de 10 iulie)
— pentru o zi
180 de lei (înscriere până în data de 30 iunie)
230 de lei (înscriere până în data de 10 iulie)
Program:
Sâmbătă, 15 iulie: Literatură — proză
10:00-11:00: Evanthia Papaefthymiou – Introducere
11:00-13:30: Claudiu Sfirschi-Lăudat — practică de traducere a unui text literar în proză („Mama câinelui” de Pavlos Matesis)
14:00 — Discuții
Duminică, 16 iulie: Proză — poezie — istorie
10:00-11:00: Evanthia Papaefthymiou — introducere
10:30-13:30: ELena Lazăr — practică de traducere: poezie, roman, istorie
14:00: Discuții
Pentru înscrieri, vă rugăm să trimiteți un mesaj la adresa:
office@greaca-cu-eva.ro sau să completați formularul.
Pentru detalii, ne puteți contacta la numărul de telefon:
0765119963
Monday, May 1, 2023
Didacticismul în operele lui Konstantinos Kavafis
un text de Annamaria Aioanei
Annamaria Aioanei este masterandă a programului Traductologie latino-romanică și profesor de limba greacă la Centrul „Greacă cu Eva”. Textul de mai jos a fost prezentat în cadrul întâlnirii dedicate poetului grec K.P. Kavafis, care s-a desfășurat în data de 29 aprilie, la Biblioteca Județeană „Panait Istrati” din Brăila.
Evenimentul a fost organizat de Consiliul Județean Brăila, Primăria Municipiului Brăila, Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila, Fundația Culturală Greacă, Asociația Culturală Filo-Elenă „Eleftheria” Brăila, Editura Omonia și Centrul de Limbă Neogreacă „Greacă cu Eva”.
Au mai participat: Elena Lazăr, traducătoarea în limba română a operei lui K.P. Kavafis și directoare a Editurii Omonia, Zamfir Bălan, scriitor, istoric literar, Claudiu Sfirschi-Lăudat, traducător și director al Fundației Culturale Grecești din București, Laura Haranga, membră a Asociației Culturale Filo-Elene „Eleftheria” din Brăila, alături de Corul Trison al Școlii Populare de Arte „Vespasian Lungu” din Brăila, Nicolae Băcanu, profesor la Colegiul Economic „Ion Ghica”, și Lorena Daminenco, elevă a Liceului de Artă „Hariclea Darclée” din Brăila.
Didacticismul în operele lui Konstantinos Kavafis
Cu siguranță, toți cei care ne aflăm astăzi aici, în această bibliotecă ce găzduiește sute de cărți și volume însemnate, suntem conștienți de beneficiile literaturii, prin citirea unui text în proză și mai ales a poeziei. Unul dintre aceste multiple beneficii este învățarea continuă. Învățarea despre forțele binelui și forțele răului, despre dreptate și nedreptate, sfârșitul fericit și cel nefericit și mai ales învățarea cu scopul cunoașterii de sine. Toate bune și frumoase, dar cine ne învață despre viață? Dar despre valorile și idealurile pe care fiecare individ ar trebui să le urmeze?
Konstantinos Kavafis este unul dintre cei ce dețin răspunsurile la aceste întrebări. Este vorba despre poetul alexandrin cu origini fanariote, ecumenic și care se păstrează într-un mod neîncetat în memoria și în inimile a mii de cititori după aproximativ un secol de la stingerea sa și pe care avem onoarea de-al cinsti astăzi.
Konstantinos Kavafis lua pentru mulți înfățișarea unui dascăl (didaskalos). Acest lucru rezultă din caracterul didactic ce se găsește în numeroasele sale poeme, în special în cele filozofice, prin care Kavafis încerca să îi „dăscălească (sfătuiască)” pe cititorii săi. Cu toate acestea, Kavafis se află departe de tonul critic și, în același timp, sever pe care un intelectual îl poate adesea adopta. Măiestria prin care își alegea și cântărea cuvintele reflectă spiritul său perfecționist. Nu trebuie să ne mire faptul că a publicat doar 154 de poezii, deși scrisese peste 200.
Într-un poem intitulat Un bătrân (Ένας γέρος), scris chiar la debutul carierei lui Kavafis, înainte ca acesta să-și găsească vocea poetică, se face referire la cea mai valoroasă comoară pe care o poate avea un om, și anume timpul. Acest bătrânel pe care ni-l prezintă poetul „proptit lângă o masă” dintr-o cafenea zgomotoasă, având în compania sa o pagină de ziar, era până ieri un tânăr ce avea și „forță” și „cuvânt” și „frumusețe”. Cu toate acestea, bătrânelul constată că nu s-a bucurat îndeajuns de anii tinereții, fiind credincios și loial Prudenței (Φρόνησις), care îl înșela spunându-i mereu „Pe mâine. Ai timp cu carul, lasă!”.Mesajul transmis ne este atât de familiar încât ne îndeamnă să reflectăm asupra propriei noastre vieți și să ne întrebăm: oare cât timp dedicăm lucrurilor care ne fac cu adevărat fericiți?
Câțiva ani mai târziu, Kavafis scrie o poezie alegorico-didactică numită Lumânări (Κεριά):
Zilele din viitor se așază-n fața noastră,
șir de lumânări aprinse –
lumânărele auri, vii si calde.
Zilele trecute ne rămân în urmă,
trist șirag de stinse lumânări;
cele-apropiate mai fumegă încă,
lumânări topite, reci și îndoite.
Să le văd eu nu vreau; forma lor mă doare,
mă doare-amintirea prime lor lumini.
Mă uit doar in față, la cele aprinse.
Înapoi eu nu vreau să privesc,
mă sperii ce iute sporește șiru-ntunecat,
ce iute se-nmulțesc lumânările stinse.
(traducere de Elena Lazăr)
Așa cum probabil ați înțeles, tema poeziei este viața. Aceasta din urmă este alcătuită fie din „lumânărele aurii, vii, și calde”, fie din „lumânări topite, reci și îndoite”, adică zile din viitor care așteaptă cu nerăbdare să le trăim și zile din trecutul nostru ce se păstrează acum sub forma unor amintiri. Însă timpul este autonom, nu îngăduie favoruri și curge după propriul său ritm alert, lăsând în urma sa un șir de lumânări stinse care sporește fără oprire. Oricât ne-ar întrista, acest lucru este de neschimbat. Și de această dată autorul ne oferă o soluție. Viața este mult prea scurtă pentru a ne lăsa cuprinși de melancolie și a ne axa pe trăiri din vremuri de mult apuse, în loc să privim „lumânărelele aurii, vii și calde”.
Aș dori să subliniez pe scurt și categoria poeziilor pseudo-istorice ale lui Kavafis, adică acele poeme care, la prima vedere, par să aibă exclusiv un caracter istoric, dar pe parcurs descoperim că sunt clădite pe niște piloni didactici. În Thermopylae (Θερμοπύλες) spre exemplu, autorul transmite trei idei principale prin intermediul evenimentului istoric al bătăliei de la Thermopylae. Aceea a ethosului, a datoriei și a eroismului demonstrat de cei 300 de Spartani în anul 480 î.Hr. Lipsa gândului de abandon și amintirea constantă a datoriei față de patrie nu au asigurat victoria, deoarece perșii erau mult mai numeroși. Acest lucru este mai puțin important. Ceea ce conta cu adevărat pentru acești eroi era faima postumă (υστεροφημία). Datoria celor din urmă rămâne să aducă cinste, pentru ca numele și actele lor de vitejie să aibă un ecou și în generațiile viitoare.
Greșelile, eșecurile și pierderile fac parte din viața oricărui individ. În poemul intitulat Zeus îl părăsește pe Antonius (Απολείπειν ο Θεός Αντώνιον), Kavafis ne sfătuiește să nu ne „jelim destinul”, fiindcă un astfel de lucru ar fi în van. În schimb, „ca un om de curaj, de mult timp pregătit, spune Alexandriei ce pleacă-acum, adio!”. Alexandria, pe care Antonios a pierdut-o atât de dezonorant, simbolizează toate realizările unui om și pentru care ar trebui să fim recunoscători. Atunci când însă va veni momentul de a renunța la ele, ar fi bine să ne reamintim de faptul că nu există virtute mai mare decât demnitatea.
Așa cum face și descurcărețul Odiseu, la fel și noi ne impunem câteva Ithace în viața noastră, câteva obiective. Călătoria spre realizarea acestor obiective trebuie să dureze suficient de mult timp, pentru a dobândi cât mai multe experiențe și cunoștințe noi. În călătoria sa eroică spre casă, Odiseu întâlnește obstacole, Lestrigoni și Ciclopi, care îi fac viața destul de dificilă. Împotriva acestor lucruri, Kavafis ne liniștește, pe noi, cititorii săi fideli, spunându-ne că nu îi vom întâlni în calea noastră „dacă înaltă-ți va rămâne gândirea, dacă doar simțiri alese trupul și mintea îți vor stăpâni”. Iar când, bătrâni deja, vom ajunge în Itaca noastră, vom fi mai înțelepți și mai bogați prin experiențele pe care ni le-a oferit.
Concluzionând, scriitorul Kostas Varnalis a declarat la un moment dat următorul lucru despre Kavafis: „Cuvintele lui au adâncime și vorbesc foarte direct tuturor sufletelor”. Nu este de mirare, deci, faptul că poetul alexandrin Konstantinos Kavafis a câștigat admirația tuturor. Operele sale sunt traduse și citite internațional de cei mici și cei mari, de eleni sau filoeleni. Harul său de a aborda și a explica într-o limbă simplă, fără îmbogățiri stilistice, teme universal valabile, strecurând ca un mentor binevoitor sfaturi ici și colo, are drept efect nemurirea geniului său printre cititorii de pretutindeni.
Sunday, April 30, 2023
Eveniment omagial K.P. Kavafis // Brăila
În data de 29 aprilie, orele 11:00, a avut loc, la Biblioteca Județeană „Panait Istrati” din Brăila, un eveniment cultural dedicat poetului grec Konstantinos P. Kavafis.
Evenimentul a fost organizat de Consiliul Județean Brăila, Primăria Municipiului Brăila, Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila, Fundația Culturală Greacă, Asociația Culturală Filo-Elenă „Eleftheria” Brăila, Editura Omonia și Centrul de Limbă Neogreacă „Greacă cu Eva”.
Au participat:
Elena Lazăr, traducătoarea în limba română a operei lui K.P. Kavafis și directoare a Editurii Omonia
Zamfir Bălan, scriitor, istoric literar
Annamaria Aioanei, profesor de limba greacă la Centrul „Greacă cu Eva”
Claudiu Sfirschi-Lăudat, traducător și director al Fundației Culturale Grecești din București
Laura Haranga, membră a Asociației Culturale Filo-Elene „Eleftheria” din Brăila
Cu momente artistice oferite de:
Corul Trison al Școlii Populare de Arte „Vespasian Lungu” din Brăila
Nicolae Băcanu, profesor la Colegiul Economic „Ion Ghica”
Lorena Daminenco, elevă a Liceului de Artă „Hariclea Darclée” din Brăila